Cu ochii pe Rusia, statele Baltice ar putea desfăşura un sistem de apărare antiaeriană

Cele trei ţări nord-europene de la Marea Baltică iau în considerare desfăşurarea unui sistem comun de apărare antiaeriană ca răspuns la ceea ce ele descriu ca fiind temeri legate de securitate ca urmare a activităţilor Rusiei în regiune.

Joi, miniştrii apărării din Estonia, Letonia şi Lituania s-au întâlnit în oraşul lituanian Panevezys, alături de omologul lor ucrainean, Stephan Poltorak, pentru a discuta despre această chestiune.

“Plănuim să analizăm posibilitatea dezvoltării unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie pentru a ne întări capacităţile de apărare”, a declarat ministrul lituanian al apărării Juozas Olekas, adăugând, că ameninţările externe forţează aceste state să coopereze şi mai mult.

Naţiunile baltice se află în stare de alertă de când estul Ucrainei a fost cuprins de un conflict continuu între rebelii separatişti susţinuţi de Rusia şi forţele guvernamentale ucrainene.

Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză Rusia că are un rol direct în situaţia haotică din estul Ucrainei. Moscova neagă categoric aceste acuzaţii în ciuda faptului că mai mulţi soldaţi ruşi au fost prinşi pe teritoriul ucrainean în mai multe ocazii.

Nouă soldaţi, care s-au identificat ca membri ai unei divizii ruseşti de paraşutişti, au fost capturaţi de forţele ucrainene în august 2014 şi alţi doi luptători ruşi au fost capturaţi în această lună în estul Ucrainei. Cei doi au recunoscut ulterior că, în momentul capturării, participau la o misiune a forţelor de securitate speciale ruseşti care operau în oraşul ucrainean Lugansk.

Kremlinul a abordat aceste incidente şi a susţinut că luptătorii ruşi prinşi în Ucraina sunt fie membri ai patrulelor de frontieră care s-au rătăcit şi au ajuns din greşeală în teritoriul ucrainean, fie sunt cetăţeni care au mers să lupte în Ucraina ca şi voluntari. Dar mai mulţi soldaţi ruşi şi familiile lor au contestat în repetate rânduri aceste afirmaţii din partea Moscovei.

Tot în această lună, opoziţia rusă a publicat la Moscova un mult aşteptat raport iniţiat de Boris Nemţov înaintea asasinării sale. Raportul, finalizat de asociaţii şi prietenii fostului lider al opoziţiei ruse, susţine că Rusia a cheltuit 53 de miliarde de ruble pentru a finanţa rebelii din estul Ucrainei şi pentru a-şi trimite propriile trupe în lupta separatistă. Raportul, intitulat “Putin: Războiul”, mai susţine că rudele a peste 200 de soldaţi ruşi ucişi recent în Ucraina au primit compensaţii financiare sau au fost ameninţaţi să nu vorbească despre aceste lucruri.

Poltorak a declarat joi că aproximativ 100 de soldaţi ucraineni au murit şi alţii 500 au fost răniţi de când liderii Germaniei, Franţei, Rusiei şi Ucrainei s-au întâlnit la 12 februarie în oraşul Minsk pentru a semna un acord de pace care prevede, printre altele, retragerea armamentului greu de pe ambele părţi ale frontului şi aplicarea unui regim de încetare a focului. Acordul de pace a fost încălcat aproape zilnic de atunci, deşi intensitatea luptelor a scăzut în cea mai mare parte a zonei de conflict.

“Considerăm că există un risc ridicat pentru o agravare suplimentară a situaţiei”, a declarat Poltorak.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat în 8 mai că aproape 7.000 de civili şi 1.657 de soldaţi ucraineni şi-au pierdut vieţile în acest conflict. Datele anterioare ale ONU au ridicat numărul victimelor la peste 6.100.

În plus, la începutul acestei luni, statele Baltice au anunţat că vor cere în mod oficial alianţei militare vestice să desfăşoare trupe permanente pe teritoriile lor. Totuşi, rămâne de văzut dacă NATO va da curs acestei cereri.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.