Moscova acuză SUA că încearcă să instige o revoluţie rusă
Preşedintele rus Vladimir Putin. (Captură Foto)
Consiliul de Securitate al Federaţiei Rusiei (CSFR) a avertizat miercuri, după o a doua întâlnire cu liderul rus Vladimir Putin în această lună, că Statele Unite ar putea urmări să alimenteze o revoluţie în Rusia, în încercarea de a destabiliza regimul de la Kremlin.
Conform unei declaraţii publicate pe website-ul Consiliului, strategia americană pentru securitatea naţională adoptată luna trecută are “o orientare clar anti-rusă” şi prevede, printre altele, alimentarea nemulţumirii în sânul populaţiei ruse prin sancţiunile sale economice (aplicate împotriva Rusiei pentru implicarea acesteia în conflictul separatist din estul Ucrainei şi anexarea peninsulei ucrainene Crimeea), susţine Internaţional Business Times.
SUA ar urmări o ordine mondială în care americanii să deţină influenţă economică şi militară asupra majorităţii statelor lumii, prin intermediul unor convenţii de comerţ liber şi campanii de intervenţie militară în străinătate, susţine declaraţia CSFR. Expansiunea NATO şi izolarea economică a Rusiei face parte din acest plan, iar alimentarea unei revoluţii colorate – precum cele care au avut loc în Georgia şi Ucraina în anii recenţi – vor apropia SUA de acel ţel.
O "revoluţie colorată" este un termen folosit pentru a descrie o revoluţie în general paşnică şi politică cu scopul de a înlătura un regim considerat corupt, autoritar sau abuziv. Uneori aceste revoluţii au inclus şi acte de violenţă, dar majoritatea încep sub pretextul unei campanii nonviolente de nesupunere civilă. Diplomaţii ruşi au descris revoluţiile colorate ca o formă de război geopolitic, promovată de SUA şi alte guverne occidentale, cu scopul de a rupe statele din fostul Bloc Estic de sfera de influenţă a Rusiei.
“Tendinţa tot mai mare de a înlătura regimuri politice care nu sunt pe placul SUA va duce la achiziţionarea unor mijloace avansate pentru incitarea la revoluţii colorate, existând mari şanse ca aceste mijloace să fie aplicate asupra Rusiei”, susţine declaraţia CSFR.
Mai devreme în această lună, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, a subliniat aşa zisa strategie americană pentru revoluţiile colorate. Această strategie ar include, în principal, finanţarea şi susţinerea grupurilor de opoziţie şi plasarea de sancţiuni economice asupra guvernelor pe care nu le favorizează, “sub pretextul protejării drepturilor omului şi a necesităţii formării unor instituţii ale societăţii civile” – o metodă despre care el susţine că nu s-a schimbat în ultimele câteva decenii.
Atât SUA cât şi Uniunea Europeană au aplicat sancţiuni asupra companiilor energetice şi băncilor ruseşti care au legături apropiate cu Moscova. De asemenea, cele două au aplicat sancţiuni asupra unor persoane de rang înalt asociate cu Putin, conform Internaţional Business Times.
Însuşi Putin a avertizat în noiembrie 2014 în privinţa unei posibile revoluţii colorate deşi nu a arătat în mod direct înspre Statele Unite.
În ceea ce priveşte conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest, acestea s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga lui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.
Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.
Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict. O anchetă a unui ziar german afirmă, însă, că pierderile de vieţi omeneşti ar fi mult mai mari.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
