Modificarea redevenţelor, amânată din nou. Companiile petroliere ocolite de "pericolul" unui nou impozit pe profit

Pe fundalul adoptării noului Cod Fiscal şi a discuţiilor premierului Ponta cu EXXON şi OMV, companii ce ar urma să înceapă operaţiuni în Marea Neagră, Guvernul tergiversează din nou controversata lege a redevenţelor, amânată deja în repetate rânduri în ultimii ani, potrivit profit.ro.

Deşi cerută insistent de societatea civilă, legea care ar urma să modifice redevenţele de la nivelul bătut în cuie de Guvernul Adrian Năstase în urmă cu mai bine de zece ani, nu se află pe lista priorităţilor guvernului pentru a doua sesiune legislativă din 2015. Mult aşteptata lege a fost înlocuită cu un proiect de act normativ privind instituirea unui impozit pe profitul obţinut din exploatarea gazelor naturale, nu şi a petrolului, termenul de finalizare a procedurii legislative propus fiind noiembrie 2015.

Deciziile cu privire la redevenţe ar fi fost luate, potrivit unor surse citate de profit.ro după ce Guvernul ar fi realizat, în urma unor simulări efectuate cu o echipă a Fondului Monetar Internaţional (FMI) la mijlocul lunii iunie, că introducerea noului sistem de redevenţe, dublat de eliminarea unor impozite precum taxa pe stâlp, impozitarea cu 0,5% a veniturilor din exploatarea resurselor, şi supraimpozitarea veniturilor suplimentare din liberalizarea gazelor naturale, ar fi cauzat o importantă gaură la buget, ca urmare a profitului inexistent la nivelul activităţilor de upstream ale companiilor, petroliere în special. Conform surselor, simulările efectuate împreuna cu FMI ar fi fost negative în condiţiile în care preţul de 50 de dolari pe barilul de petrol Brent anulează practic orice profit al segmentului de upstream, baza de impozitare la care ar fi trebuit aplicat noul impozit.

Deşi sursele guvernamentale mai afirmă că pe lista cu priorităţile legislative ale guvernului a fost preluată o variantă "mai veche" de lucru şi că noul proiect de lege nu se va referi numai la sectorul de exploatare al gazelor naturale, în condiţiile în care, conform noului Cod Fiscal, "taxa pe stâlp" rămâne în vigoare până în 2017 şi la fel supra-aciza pe carburanţi este puţin probabil că noul impozit de profitul obţinut din exploatarea gazelor şi a altor resurse pe care guvernul le "agreează" să intre în vigoare înainte de 2017.

Un alt motiv pentru care guvernul pare să fi decis să introducă “noua redevenţă” doar în sectorul gazelor naturale, nu şi în cel al petrolului, pe lângă teama de o gaură la buget şi preţul barilului de petrol, este aceea că în 2016 sau 2017 Exxon şi OMV Petrom ar trebui să ia o decizie finală în ceea ce priveşte oportunitatea explorării de hidrocarburi în Marea Neagră, decizie ce ar putea fi influenţată de facilităţile fiscale pe care i le oferă Guvernul, pe termen lung.

Redevenţele, de la mici spre... la fel

Reamintim că nivelul redevenţelor la ţiţei şi gaze a fost blocat prin lege începând cu anul 2004 până la 31 decembrie 2014. În mai 2012, premierul Ponta promitea aducerea acestora la nivelul mediei europene, pentru ca în luna noiembrie a anului trecut, ministrul Ioana Petrescu să anunţe amânarea recalculării redevenţelor până la 1 ianuarie 2016.

Această amânare a stârnit proteste ale societăţii civile, care a acuzat că amânarea legii este un cadou mascat pentru marile firme din domeniu, în timp ce Opoziţia a reproşat Guvernului că prin amânarea creşterii redevenţelor afectează bugetul de stat şi aşa şubrezit de pomenile electorale ale premierului.

Guvernul a încercat să calmeze spiritele cu promisiunea că de anul viitor industria de petrol şi gaze va beneficia de o nouă lege care să combine actualul sistem de redevenţe - printre cele mai scăzute din Europa - aplicat venitului cu un nou sistem de impozitare suplimentară a profitului (rezultat numai din activitatea de extracţie - upstream), dublat de acordarea unui sistem mai larg de deductibilităţi companiilor din domeniu.

Exploatările offshore - maritime - care necesită investiţii mai mari ar fi trebuit să beneficieze de un nivel mai redus de impozitare decât activităţile de pe uscat. Potrivit preşedintelui ANRM, Gheorghe Duţu, de impozitare redusă ar urma să beneficieze şi exploatările pe uscat la mare adâncime, pe motiv că şi acelea prespun costuri mai mari.

Nici această idee nu i-a convins pe români, adepţi ai impozitării venitului şi a nu a profitului, care poate deveni foarte "volatil" când managerii îşi pun în cap să fraudeze statul, lucru pe care scandalul uriaşei evaziuni fiscale Lukoil l-a demonstrat cu prisosinţă.

În luna mai a acestui an, fostul secretar de stat al Ministerului Finanţelor, Dan Manolescu, susţine că actualele impozite impuse temporar industriei upstream, precum celebra taxă pe stâlp şi impozitul pe exploatare resurselor naturale, vor fi eliminate odată cu adoptarea noului regim fiscal, însă socoteala de la Guvern nu s-a potrivit cu cea de pe scena politică, liderii partidelor optând pentru menţinerea taxei pe stâlp până la începutul lui 2017.

În prezent, companiile petroliere plătesc redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Cotele au fost stabilite, iniţial, în 2002 prin OUG 47/2002, după care, în 2004, au fost fixate prin actuala lege a petrolului, Legea 238/2004 şi sunt valabile până la 31 decembrie 2014, lucru prevăzut şi în Legea 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Petrom.

Reamintim că în 2014, când s-a decis amânarea creşterii redevenţelor, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu opina că amânarea cu un an a renegocierii redevenţelor petroliere înseamnă de fapt "amânarea celei mai predictibile resurse de la buget". Iancu mai adăuga la momentul respectiv că "avem de-a face cu un lobby ieşit din comun din partea companiilor multinaţionale care au refuzat dezbaterea".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.