Şeful ANRM: "La Rovina nu se va folosi cianură". Vezi ce răspund ecologiştii

După zile în şir de silentio stampa pe subiectul licenţei de exploatare acordate firmei Carpathian Gold pentru exploatarea aurului şi cuprului de la Rovina, preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, a explicat pentru Adevărul de ce instituţia pe care o conduce a încredinţat o cotă importantă din resursele Munţilor Apuseni unei firme cu mari probleme financiare şi cu experienţă minoră în minerit

Reamintim că în urmă cu o săptămână, firma Carpathian Gold anunţa că a primit licenţa de exploatare a cuprului şi aurului din zăcământul Rovina, pe următorii 20 de ani, anunţ ce a dus la o explozie la bursă a acţiunilor companiei, marcând o creştere de 200% în decurs de două zile. Firma canadiană a difuzat informaţia despre licenţă într-un moment cheie, când, practic, se află în stare de faliment din cauza dificultăţilor întâmpinate în avansarea unui alt proiect în Brazilia.

Anunţul canadienilor a reverberat nu doar pe bursă ci şi în România, ecologiştii din România declarându-se stupefiaţi de faptul că nicio instituţie nu a făcut publică acordarea licenţei, condiţiile în care s-a acordat etc., în condiţiile în care Rovina ar putea deveni cea mai mare exploatare din România, depăşind chiar şi proiectul Roşia Montană.

Revenind la afirmaţiile şefului ANRM, care, zile în şir nu a oferit nicio explicaţie pe subiectul exploatării de la Rovina, potrivit Adevărul, Gheorghe Duţu a declarat că proiectul din România are o valoare de aproape un miliard de dolari şi nu utilizează cianură.

La Rovina nu se va folosi cianură, ci procesul de flotaţie. Am scăpat de cea mai importantă grijă, a spus Duţu

Şeful ANRM a mai declarat că proiectul va intra pe circuitul de consultare interministerială, urmând să treacă pe la ministerele Economiei, Mediului, Finanţelor şi Justiţiei pentru avizare. Ulterior, se va întocmi un proiect de Hotărâre de Guvern, care va ajunge în Executiv pentru aprobare. Potrivit şefului ANRM, toată procedura ar dura câteva luni iar termenul de 20 de ani ar curge din momentul publicării în Monitorul Oficial. De altfel, şi Carpathian Gold arată pe propriul site că lucrările de la Rovina ar putea începe din 2016.

Zăcământul de la Rovina conţine cantităţi importante de aur şi cupru, respectiv 120 de tone de aur şi 100.000 de tone de cupru şi, potrivit site-ului oficial al Carpathians Gold, valoarea totală a metalelor extrase din România este de 870 de milioane de dolari. Statul român va încasa redevenţe de 6% din valoarea anuală a producţiei de aur şi 5% la cupru.

Dacă proiectul primeşte undă verde din partea Guvernului, în zonele Colnic şi Rovina exploatarea ar urma să se realizeze în cariere de suprafaţă, în vreme ce în zona Cireşata proiectul prevede extracţie în subteran.

Întrebat de ce nu a făcut niciun anunţ public atunci când ANRM a acordat licenţa de exploatare, Duţu a declarat că aceasta "este doar o etapă“.

Întrebat când a avut loc licitaţia pentru concesionarea perimetrului, şeful ANRM a declarat că societatea a depus cerere de explorare încă din anul 2005, după care "a participat la concurs şi au fost declaraţi câştigători".

"Şi-au făcut lucrările, iar în 2012 au solicitat licenţa de exploatare. Cuprul e baza. S-a analizat, s-au mai făcut nişte discuţii şi le-am dat licenţa. Vor reveni cu programul anual de investiţii, pe care îl vom aproba sau nu, în funcţie de ceea ce conţine. Agenţia urmăreşte apoi implementarea acestuia. Dacă nu se respectă programul de lucrări sau nu se plătesc redevenţele, licenţa se reziliază“, a concluzionat Duţu.

Ce spun ecologiştii

Carpathian Gold declară public că nu se vor folosi cianuri în procesul de extragere al aurului din zonă. Conform comunicatului lor de presă disponibil pe site-ul oficial al companiei, la Rovina se va folosi un procedeu standard de flotaţie, însă fără specificaţii clare despre ce cuprinde acest procedeu şi ce fel de substanţe se vor folosi în procesul de extracţie, atrage atenţia MiningWatch.

“La procesarea minereurilor se utilizează un proces industrial standard de flotaţie, cu un debit de 40.000 de tone pe zi pentru a produce un concentrat de cupru bogat în aur, conţinând 18-22% Cu şi până la 60 g Au/t. Acest proces nu necesită utilizarea cianurii.

La Rovina, procedeul principal de extragere este flotaţia (foam-flotation), pe baza unui mix de substanţe otrăvitoare, la fel de letale ca şi cianura. Printre acestea se numără etilxantogenta de sodiu (CAS no. 140-90-9) şi etilxantogenta de potasiu (CAS no. 140-89-6). Conform fişelor de siguranţă ale materialelor, efectele expunerii prelungite la aceste substanţe sunt următoarele:

După 6-7 săptămâni de expunere pe baza aerului şi a administrării orale la câini şi iepuri, s-au constatat următoarele efecte adverse: tahipnee (greutate la respirare), cianoză (tentă albastră a tegumentelor datorată lipsei de oxigen în sânge), pierderea părului, dermatite. Pierderea în greutate, creşterea zahărului în sânge şi a colesterolului s-au observat ulterior. După 9 săptămâni de administrare au apărut convulsiile şi paralizia extremităţilor. Unele animale au murit în timpul experimentului

Mai mult, ceea ce nu menţionează Carpathian în comunicările publice, dar prezintă în documentele interne, este că sterilul va mai suferi o a doua etapă de procesare, prin cianurare, pentru recupera pierderile de aur care nu se pot extrage prin flotaţie. Această posibilitate este dezbătută pe larg în Raportul Tehnic Preliminar al Carpathian. Conform documentului oficial, un consum normal de cianură ar duce la recuperarea eficientă a pierderilor de aur.

“Cum majoritatea pierderilor de aur s-au găsit în sterilul mai curat, cianurarea acestei surse a fost investigată ca şi opţiune de proces adiţional. Acest lucru sugerează că o extracţie rezonabilă a aurului este posibilă cu un consum normal de cianură.” – pag. 176 din Raportul Tehnic Preliminar al Carpathian Gold.

Cât despre tăcerea ANRM-ului pe tema licenţei acordate Carpathian Gold, potrivit Roxanei Pencea, de la Mining Watch, aceasta se explică prin faptul că, în acest moment ANRM este complice la o speculaţie bursieră.

"D-l Duţu, actualul preşedinte al ANRM, este foarte probabil să nu mai fie în funcţie atunci când Carpathian va începe extracţia cuprului şi a aurului, atunci când se vor folosi efectiv cianurile. Nici atunci când poate va avea loc prima deversare accidentală de deşeuri toxice. Îşi va asuma dl Duţu vina pentru transformarea unor văi întregi, acoperite acum cu păduri, în iazuri toxice precum cele de la Geamăna? Preşedintele ANRM poate reuşeşte să se convingă pe sine de treaba bună pe care a făcut-o când a salvat această companie de la faliment, noi restul ne îngrijorăm de lipsa de transparenţă şi de cât de uşor se lasă convinşi politicienii români de bunele intenţii ale industriei miniere", a mai adăugat Roxana Pencea.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.