Tudor Chirilă, despre Ion Iliescu: A fost tătucul preluării României de către o oligarhie securisto-politică
Artistul Tudor Chirilă a afirmat, luni, că fostul preşedinte Ion Iliescu, aflat acum în stare critică, a fost „tătucul preluării României de către o oligarhie securisto-politică”.
„Sărac şi cinstit Iliescu n-a vrut decât puterea. Nostalgia lui după comunismul cu faţă umană a plantat seminţele furtunii social politice de azi”, a scris Tudor Chirilă într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„Esenţa democraţiei. Au cumpărat imaginea capitalistului care le-ar vrea răul, aşa cum auziseră de ea în propaganda comunistă. Era mai familiară cu epoca neagră de-abia încheiată. 85 la sută au votat Iliescu”, aminteşte Chirilă.
„Ion Iliescu e în stare critică, la fel ca România. Dar istoria nu ţine cont de durata vieţii, ci de fapte. Ce legătură e totuşi între Iliescu, reforma pensiilor speciale şi corupţie?
Dacă trecea punctul 8 de la Timişoara Ion Iliescu (şi alţii ca el) nu ar mai fi putut să candideze şi să facă României răul pe care l-a făcut. Păi ce rău a făcut? Toată corupţia endemică din România, toate privatizările, tunurile şi închegarea mafiilor transpartinice s-au născut sub umbrela ocrotitoare a mandatelor lui de preşedinte de ţară şi/sau de partid (întreţinute ulterior de alţi preşedinţi).
În 1990, cu discernământul paralizat de cincizeci de ani de comunism, deconectat de lume şi victimă sigură a manipulărilor şi diversiunilor conduse de "apropiaţii" lui Iliescu, poporul n-a putut să înţeleagă mai nimic din intenţiile "milionarului" Ion Raţiu care îşi construise averea în Occident şi care le spunea românilor că e gata să lupte până la ultima picătură de sânge pentru DREPTUL lor de a nu fi de acord cu el. Esenţa democraţiei. Au cumpărat imaginea capitalistului care le-ar vrea răul, aşa cum auziseră de ea în propaganda comunistă. Era mai familiară cu epoca neagră de-abia încheiată. 85 la sută au votat Iliescu.
Sloganul 'Nu ne vindem ţara' lansat de FSN-ul lui Iliescu mergea mai bine. Şi uite aşa, punctul 8 de la Timişoara propus de toţi cei care ar fi vrut ca România s-o rupă de-a binelea cu comunismul şi toată oligarhia de partid, nu doar cu Ceauşescu, nu a trecut. Cu siguranţă România ar fi avut un drum diferit, poate mai bun”, a scris artistul pe platforma de socializare.
El continuă spunând că ulterior, Iliescu „şi-a consolidat poziţia prin minciună (FSN a devenit partid deşi nu trebuia decât să organizeze alegerile), violenţa împotriva propriului popor (mineriadele), diversiune (propulsarea lui în topul beneficiarilor revoluţiei şi iluzia că el era liderul salvator şi democrat)”.
„O largă majoritate de cetăţeni români a aplaudat violenţele bestiale ale minerilor infiltraţi de securişti care au salvat 'democraţia' cu pumnii şi bastoanele şi au curăţat Piaţa Universităţii.
România a căzut pradă securiştilor şi politrucilor care s-au rebrenduit în oameni de afaceri şi politicieni. Au apărut miliardarii de tranziţie şi carton. Pactul lui Ion Iliescu a fost destul de clar: vă las să furaţi, mă lăsaţi să conduc. Restul îl ştim.
Dar ce mai ştim? Că vreo 15 ani justiţia din România nu a deranjat pe nimeni dintre cei care au confiscat ţara asta. Marile Condamnări pentru corupţie au apărut abia după 2005 când simulacrul de PNA s-a transformat în DNA şi Europa începea să facă presiuni că urma să ne integrăm.
Dar şi alea nu au fost suficiente nici pe departe (nici ca număr, nici ca intensitate a pedepselor) cât să stopeze jaful banilor statului. Hoţii rămâneau cu banii, confiscările extinse nu funcţionează nici acum. Prejudiciul de la Voiculescu nu s-a recuperat în totalitate, Udrea la fel. Darius Vîlcov, Mircea Cosma, Vanghelie etc. La Voiculescu Tribunalul Bucureşti a dispus suspendarea recuperării prejudiciului în 2024.
Avem dosare de corupţie de sute de milioane de euro care s-au prescris sau au fost închise fie cu contribuţia CCR, fie cu modificările la legile justiţiei făcute de PSD în 2017 şi 2018, fie pentru că dosarele au fost prost întocmite. E un sistem de justiţie care nu funcţionează.
Pentru că Ion Iliescu, securiştii şi clasa politică patronate de ei au avut grijă să nu funcţioneze. Amintiţi-vă de perioada Adrian Năstase şi Hrebenciuc şi Mitrea şi baroni locali când era linişte şi pace. Un preşedinte pentru liniştea noastră”, scrie Tudor Chirilă.
El aminteşte că tot sistemul ăsta de justiţie „ne e dator cu nişte dosare care sunt răni deschise: dosarul Revoluţiei, dosarul Mineriadei 13-15 iunie (blocat procedural zeci de ani), dosarul 10 august 2018 care a trebuit să fie redeschis şi care probabil că va dura şi el ani de zile”.
„Sistemul de justiţie nu e revoltat de propria neputinţă, ridică din umeri şi fiecare parte a lui o învinuieşte pe alta.
Dar se revoltă acest sistem când li se cere acestor magistraţi să iasă la pensie o dată cu toată lumea la 65 (nu la 48) de ani şi să nu primească mai mult de 70 la sută din salariul net. La aceste privilegii dobândite din vremurile în care în România corupţii zburdau foarte liberi (cum dealtfel o fac şi acum) multor magistraţi li se pare revoltător să renunţe. Când România, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, plăteşte unele dintre cele mai mari pensii din aceeaşi Europa raportat la salariul mediu sau la pensia medie vine CSM-ul să ne spună că e un atac la independenţa magistraţilor? Care independenţă? Aia consfinţită de abuzurile în justiţie ale PSD împotriva cărora noi am ieşit în stradă?”, se întreabă el retoric.
Tudor Chirilă declară cu acest prilej că l-a şocat o afirmaţie făcută recent de şefa CSM, respectiv că independenţa magistraţilor depinde de cuantumul salariului, respectiv al pensiei.
„Adică omul nu trebuie să fie tentat ca să fie moral şi etic. Păi ce mai e moral aici? Tu vrei să te faci judecător din pasiune pentru profesie sau (doar) pentru bani? Este onoarea direct proporţională cu salariul? Care e suma pentru care există siguranţă şi după ce criterii? Ne raportăm la coşul de cumpărături al Franţei? Dar stai, că acolo magistraţii au pensii mai mici. Extrapolând, ne putem gândi că cinstea se dobândeşte doar prin venituri consistente? Ce facem cu restul oamenilor cu venituri mici? Mi se pare absurd”, sesizează Chirilă în postarea sa.
El adaugă că, fie şi aşa, „doamna Costache îşi dă cu afirmaţia în cap pentru că o trag de mânecă dosarele alea mari, prescrierile în urma cărora statul a fost prejudiciat”.
„Este o chestiune simplă. 65 de ani vârsta de pensionare şi maximum 70 la sută din salariul net valoarea pensiei e REZONABIL.
Mă tem că Bolojan nu e susţinut de toate partidele în lupta asta de a rupe pisica pentru rezolvarea unei inechităţi flagrante. Pentru că partidele sunt capturate de mafii. Iar mafia nu vrea justiţie. Şi nici legi care s-o facă cu adevărat independentă. Sper însă ca societatea civilă să fie alături de poziţia asta. Iar partidele care susţin cu adevărat reforma s-o facă fără abureli. Căutând pe net am văzut că partidele extremiste şi liderii lor n-au emis nicio declaraţie de susţinere sau opoziţie faţă de reforma pensiilor propusă de Bolojan.
PS1. Las în comentarii un articol care explică foarte clar situaţia pensiilor magistraţilor.
PS2. În ţara asta a existat un om care s-a numit Corneliu Coposu. Merită să ne amintim de el.
PS3. Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara (adoptată la 11 martie 1990 de către Societatea Timişoara) prevedea interzicerea dreptului de a candida în primele trei legislaturi consecutive (aproximativ 9–12 ani) pentru foştii activişti ai Partidului Comunist Român şi foşti ofiţeri ai Securităţii, în orice formă de alegeri, inclusiv pe liste de partid”, a conchis Tudor Chirilă.
Context
Reamintim că starea de sănătate a fostului preşedinte Ion Iliescu s-a agravat într-atât încât Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat s-a reunit la ora 14.00 pentru a stabili detaliile înmormântării acestuia.
Potrivit Legii, foştii preşedinţi de stat au parte de un ceremonial special de înmormântare.
Hotnews.com informează că din Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat fac parte reprezentanţi ai mai multor instituţii, precum Administraţia Prezidenţială, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim‑Ministrului, ministerele Afacerilor Interne, Externe, Apărării Naţionale, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Serviciul de Protecţie şi Pază. Comitetul este condus de şeful Cancelariei premierului, în acest caz Mihai Jurca.
