Ministrul olandez de Externe vine la Bucureşti să discute despre MCV şi statul de drept

Ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, va întreprinde, luni, o vizită oficială în Capitală, în cadrul căreia va avea o întrevedere cu premierul Victor Ponta şi cu omologul său român, Titus Corlăţean. Vizita oficialului olandez vine la scurt timp după publicarea raportului MCV pentru România şi Bulgaria.

La nici o săptămână după ce Comisia Europeană a publicat rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria, şeful diplomaţiei de la Haga vine la Bucureşti pentru a discuta printre altele şi despre statul de drept, potrivit MAE olandez. Timmermans are pe agendă şi discuţii cu societatea civilă, tot pe subiectul statului de drept.

Timmermans se va întâlni, de asemenea, cu oameni de afaceri olandezi din România, precum şi cu reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) olandez a informat că discuţiile cu reprezentanţii ONG-urilor au ca temă statul de drept şi buna guvernare, scrie Realitatea. Olanda este de ceva vreme principalul investitor în România. Potrivit datelor publicate pe site-ul MAE, la 30 octombrie 2012, în România erau înregistrate 4.205 companii cu participare olandeză la capitalul social (2,33% din total), valoarea capitalului social subscris fiind de 6,668 miliarde euro (20,45% din total).

MAE român anunţă că vizita oficialului olandez reprezintă o ocazie pentru diversificarea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări şi se înscrie în dialogul politico-diplomatic dintre acestea.

Cei doi miniştri de Externe vor discuta despre modul în care poate fi dinamizată relaţia bilaterală, atât la nivel politic cât şi la nivel sectorial. Vor fi abordate aspecte ce ţin de intensificarea şi diversificarea cooperării economice, care să consolideze poziţia Regatului Ţărilor de Jos de prim investitor în România, dar şi să stimuleze investiţiile româneşti în această ţară.

Totodată, vor fi dezbătute subiecte de interes comun de pe agenda europeană, cu accent pe dosarele de actualitate: securitatea energetică, politica de extindere a UE, Parteneriatul Estic, cu accent pe Republica Moldova, evoluţii instituţionale la nivel european în 2014. O atenţie particulară va fi acordată agendei regionale, dar şi subiectelor de interes ale agendei internaţionale, precum evoluţiile din Orientul Mijlociu, a informat MAE român.

Relaţia Schengen - MCV

Amintim că Olanda a fost ţara care s-a opus de cele mai multe ori aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, acuzând deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Pe de cealaltă parte, statul român a argumentat mereu că nu există nicio legătură între Schengen şi MCV, însă partea olandeză a asociat mereu aderarea la Schengen a celor două ţări de rapoarte pozitive MCV.

Relaţiile dintre România şi Olanda au fost de multe ori tensionate.

La 8 octombrie 2013 Ambasada Olandei la Bucureşti declara că Haga va aştepta raportul MCV din 2014 pentru a lua o decizie referitor la aderarea României la Schengen.

Zece zile mai târziu, ministrul de Externe, Titus Corlăţean preciza că ţării noastre i se cer "criterii abuzive şi discriminatorii".

"Dacă unii vor rămâne blocaţi în decizia lor internă de a conexa totuşi (aderarea la Schengen - n.r.) cu MCV, asta e, decembrie va trece şi va trebui să reluăm aceste discuţii ulterior, dar o spun foarte clar: va fi mai dificil pentru că după decembrie urmează o perioadă de precampanie şi campanie electorală pentru Parlamentul European, urmează alegeri municipale şi locale în Franţa. Dacă nu e decembrie, s-ar putea să fie mai complicat. Decembrie ar fi un termen rezonabil de bun pentru luat o decizie", a declarat Corlăţean.

Însă la Consiliul JAI din 5 decembrie s-a decis să se revină asupra subiectului aderării României la Schengen numai atunci când vor exista condiţii favorabile. Corlăţean i-a avertizat pe olandezi că vor avea şi ei de suferit în urma acestei decizii, pentru că "au o activitate economică foarte importantă în această ţară".

MCV pentru România

Comisia Europeană a publicat raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România, care critică în termeni duri Parlamentul, în special din cauza modificărilor aduse Codului Penal în „marţea neagră”. Pe de cealaltă parte, experţii europeni au lăudat funcţionarea ICCJ, CSM, DNA şi ANI.

Purtătorul de cuvânt al CE a subliniat că persistă preocupările legate de independenţa justiţiei în România, însă există multe exemple de rezistenţă la măsurile în materie de integritate şi anticorupţie.

"Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate", a afirmat Mark Gray.

Potrivit CE, modificarea rapidă şi netransparentă a Codului Penal în luna decembrie 2013, în ziua intrată în istorie drept „marţea neagră”, "a dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei", fiind văzută ca o atingere adusă sistemului de combatere a corupţiei şi de promovare a integrităţii, în ciuda faptului că CCR a declarat această modificare neconstituţională.