Raportul MCV: Spre deosebire de Bulgaria, România a făcut progrese (The Economist)

În ultimul raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), publicat joi, Comisia Europeană continuă să critice România şi Bulgaria pentru ceea ce consideră a fi deficienţele privind statul de drept, reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, dar remarcă evoluţia pozitivă a României, care a întreprins 'paşi importanţi ... (care arată) un angajament real în direcţia reformei', spre deosebire de Bulgaria, unde 'pe ansamblu progresele sunt încă insuficiente şi fragile', scrie săptămânalul The Economist în ediţia sa electronică.

Atunci când România şi Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană le-a impus o condiţie fără precedent, procedeu aplicat de obicei doar în cazul statelor care doresc să intre în blocul comunitar, şi anume o monitorizare temporară a aplicării reformelor în cele două ţări, pe care mulţi le considerau la acea vreme ca nefiind pregătite să se alăture blocului comunitar. Şapte ani mai târziu, MCV este în continuare în vigoare, iar Comisia Europeană nu pare a avea intenţia să-i pună capăt curând, explică publicaţia financiară britanică.

Spre deosebire de Bulgaria, scrie The Economist, România pare să fi depus mai multe eforturi. Comparativ cu instabilitatea din 2012 când un şir de proteste l-au forţat pe Emil Boc să demisioneze din funcţia de prim-ministru, actualul guvern al României condus de Victor Ponta dispune de o majoritate parlamentară de două treimi. PIB-ul României a crescut peste aşteptări în ultimul trimestru din anul 2013. Pe fondul acestei 'atmosfere politice mai calme', România a implementat 'schimbări legislative necesare şi îndelung aşteptate', îmbunătăţindu-se şi cooperarea dintre instituţiile sistemului judiciar şi Ministerul Justiţiei, se arată în raportul citat.

În schimb, Comisia a adoptat un ton foarte sever faţă de Bulgaria, ambasadorul britanic la Sofia, Jonathan Allen, vorbind pe contul său de Twitter despre o 'lectură deprimantă' a documentului.

Îngrijorată în special de incapacitatea guvernului bulgar de a reforma sistemul judiciar greoi şi ineficient şi de a combate corupţia şi crima organizată, Comisia subliniază că cele trei guverne diferite care s-au succedat de la publicarea ultimului raport, în anul 2012, nu au reuşit să construiască un consens cu privire la continuarea reformelor.

În raport se face referire la 'controversele repetate, precum unele numiri ce au fost retrase ulterior din cauza problemelor de integritate', cum a fost cazul nominalizării controversatului mogul media Delyan Peevski la conducerea Agenţiei de Securitate Naţională în luna iunie. Astfel de cazuri, notează Comisia, afectează încrederea publică deja erodată de 'o succesiune de dezvăluiri despre influenţa politică asupra sistemului judiciar' şi de incapacitatea acestuia din urmă de a da sentinţe în dosare de corupţie sau crimă organizată.

Departe de a reuşi să rezolve aceste neajunsuri, Bulgaria a realizat şi unele progrese modeste, precum cele legate de numirea magistraţilor sau reducerea volumului lor de muncă, se mai arată în raportul al cărui conţinut este sintetizat de ambasadorul Allen drept 'câţiva paşi mici înainte şi mari paşi înapoi'.

În raportul din anul 2012, Comisia a fost mai îngăduitoare cu Bulgaria şi i-a dat un termen de 18 luni până la următorul raport, România fiind evaluată încă o dată în acest interval de timp. Acum, rolurile par să se fi inversat, notează The Economist.

'Bulgaria era înaintea României şi credea că acesta va fi ultimul raport', afirmă la rândul său Tihomir Bezlov, expert la Centrul pentru Studiul Democraţiei (Centre for the Study of Democracy) din Sofia, avertizând că 'acum, odată cu acest raport, cel mai critic din ultimii şapte ani', Bulgaria s-a 'întors de unde a plecat'.