Marea Britanie avertizează: Putin vrea ca Balcanii de Vest să fie următorul său „teren de joacă”

În timp ce atenţia Europei a fost concentrată asupra Ucrainei, tensiunile din Balcanii de Vest au mocnit, iar liderii din regiune - precum şi din Marea Britanie - se tem că preşedintele rus Vladimir Putin va profita de acest moment pentru a exploata în continuare liniile de falie din fosta Iugoslavie, avertizează POLITICO

Balcanii de Vest sunt descrişi ca fiind „celălalt punct fierbinte” de către personalităţi din eşaloanele superioare ale guvernului britanic - şi, în condiţiile în care situaţia este acum tensionată, Marea Britanie face presiuni pentru ca toate cele şase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influenţa Rusiei.

„În acest moment, cu război în Europa şi văzând interferenţa Rusiei şi în regiune, ai fi un prost dacă ţi-ai lua ochii de la Balcanii de Vest, unde există încă probleme moştenite care nu au fost încă depăşite.

Interesele lui Putin aici sunt de a menţine regiunea destabilizată. Este în interesul său să ţină la limită ţările care alcătuiesc Balcanii de Vest, să aibă o populaţie destabilizată şi să poarte un război cibernetic şi hibrid”, a declarat ministrul britanic de externe David Lammy în timpul unei vizite în regiune săptămâna trecută.

Toate cele şase state din Balcanii de Vest încearcă să devină state membre ale UE, un proces îndelungat în care geopolitica poate fi la fel de importantă ca îndeplinirea sarcinilor de aliniere. Acestea se confruntă cu provocări semnificative, atât pe plan intern, cât şi cu vecinii lor. Bosnia şi Herţegovina, de exemplu, a fost împinsă în criză în timp ce Milorad Dodik, membrul sârb al preşedinţiei tripartite a ţării, evită arestarea pentru politicile sale separatiste. Între timp, Serbia acuză Kosovo de reprimarea minorităţii sale sârbe, în timp ce Kosovo acuză Serbia de violenţele de pe teritoriul său.

Atât experţii în politică externă, cât şi miniştrii se tem că Kremlinul va încerca să profite de tensiunile etnice şi religioase adânc înrădăcinate pentru a alimenta noi tulburări în Balcani, consolidând propriile interese ale Rusiei şi creând şi mai multe probleme în curtea din spate a UE.

„În acest moment trebuie să progreseze sau vor continua să fie terenul de joacă al Rusiei”, a declarat un oficial britanic, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni pe care nu era autorizat să le comenteze public.

Există acum „o fereastră destul de mică” în care statele balcanice trebuie să „nu mai stea pe gard” înainte ca Bruxelles-ul să fie în schimb consumat de aderarea Ucrainei, au spus aceştia.

"Paradoxul este viu aici'

Lammy crede că Serbia - în ciuda regreselor democratice, a apropierii de Rusia şi a refuzului său continuu de a recunoaşte Kosovo - doreşte cu adevărat să adere la UE, un proces pe care l-a început în 2009.

„Dar există perspective diferite cu privire la modul de a ajunge acolo, cât de repede şi cât de serios. Şi există o viziune alternativă, şi aceasta este o viziune mai întunecată. Este o poziţie care se referă la oligarhie, corupţie, control puternic din partea statului, mult mai mult un stat poliţienesc. Există şi această viziune, iar aceste lucruri sunt contestate în această parte a lumii”, a declarat Lammy în timpul unui interviu în capitala sârbă Belgrad.

Obstacolele uriaşe pe care Serbia trebuie să le depăşească pentru a adera la blocul comunitar sunt foarte vizibile pe străzile din Belgrad. Guvernul tot mai autoritar condus de preşedintele Aleksandar Vucic, care l-a primit recent pe Dodik cu braţele deschise, este pus la grea încercare de un val de proteste de o amploare nemaiîntâlnită până acum în Serbia.

Sute de mii de persoane au mărşăluit împotriva corupţiei guvernamentale, în demonstraţii organizate de studenţi din cauza prăbuşirii unei copertine la o gară renovată din oraşul Novi Sad, care a ucis 16 persoane în noiembrie. Ei continuă să blocheze zilnic drumurile.

Ei chiar şi-au extins protestele pentru a contracara un proiect imobiliar de lux propus de ginerele preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner. Complexul hotelier este planificat pe locul fostului sediu al Ministerului Apărării din Iugoslavia, distrus de bombe – un memorial al raidurilor aeriene NATO care au pus capăt războiului cu Kosovo în 1999. Studenţii leagă acest plan de alte tranzacţii imobiliare pe care le consideră corupte. Mulţi din ţară resimt, de asemenea, repulsie faţă de faptul că familia Trump profită de pe urma unui loc devastat de o campanie de bombardamente condusă de Washington.

Modelul descentralizat de organizare al studenţilor înseamnă că nu există un lider clar care să poată fi vizat într-o represiune, dar autorităţile au fost acuzate că au folosit un tun de sunet ilegal împotriva demonstranţilor. Belgradul a declarat, de asemenea, că serviciile de spionaj ale Rusiei au contribuit la răspunsul la tulburări.

Lammy a declarat că „suntem alături de oameni”, înainte de a ridica protestele şi acuzaţiile privind utilizarea armei sonice în timpul unei întâlniri de miercuri cu Vucic la palatul său prezidenţial. Ministrul de externe s-a aflat acolo pentru a semna o serie de acorduri cu dublul scop de a combate migraţia ilegală şi de a apropia Serbia de Occident.

Dar, într-o declaraţie făcută în faţa presei, a fost clar că Vucic, populistul care a petrecut mai mult de un deceniu în fruntea politicii sârbe, nu a primit cu plăcere să fie provocat.

„Nici măcar nu-mi trece prin cap să fac vreun comentariu cu privire la protestele şi demonstraţiile din Marea Britanie, deoarece respect suveranitatea Marii Britanii”, a declarat el presei sârbe strict controlate.

Vucic a negat, de asemenea, că ar fi fost folosită forţa sau arme acustice împotriva protestatarilor şi l-a apărat ferm pe Dodik după ce Lammy a ridicat problema acţiunilor sale „neconstituţionale” în timpul declaraţiilor lor în faţa presei. (Guvernul sârb nu a răspuns la solicitările de interviu).

Steagurile UE nu sunt fluturate la proteste. Studenţii consideră că Bruxelles-ul a închis ochii la corupţia endemică pe care o condamnă, în timp ce UE încearcă atât să îl aducă pe Vucic în sânul UE, cât şi să obţină acces la zăcămintele de litiu din Serbia pentru producătorii de baterii pentru vehicule electrice.

Spre deosebire de alte regiuni din Balcani, aprobarea sârbilor pentru aderarea la UE nu pare copleşitoare, iar Rusia beneficiază în continuare de un sprijin larg. Procesul ar putea fi şi mai dificil dacă ţara trebuie să recunoască Kosovo ca o condiţie pentru aderare. Graffiti-urile din Belgrad susţin că „Kosovo este Serbia”. O negare a genocidului din 1995 de la Srebrenica a peste 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani este vizibilă din Piaţa Republicii din centrul oraşului. La fel de comune sunt şi inscripţiile „fuck NATO fuck EU”.

Serbia a permis în mod discret ca muniţia sa să ajungă în Ucraina, dar este una dintre cele două ţări europene care nu sancţionează Rusia. Conducerea sa pledează pentru aderarea la UE, dar menţine, de asemenea, relaţii strânse cu Moscova şi China, cu care Belgradul a aprofundat legăturile economice şi militare.

„Paradoxul este viu aici”, după cum a spus Lammy.

Linii de falie şi deschideri în Kosovo

Vizita lui Lammy în regiune a început la 240 de kilometri sud, în Kosovo, unde, în capitala Pristina, primirea sa nu ar fi putut fi mai călduroasă. Marea Britanie, SUA şi NATO sunt ţinute în cea mai mare consideraţie acolo pentru că au venit în ajutorul Kosovo în războiul cu Serbia. O generaţie de copii numiţi Tonibler, Clinton sau Madeleine, după numele liderilor occidentali care au ajutat naţiunea să-şi câştige independenţa, se află acum în jurul vârstei de 20 de ani.

Preşedinta Kosovo, Vjosa Osmani, o milenară energică care deţine o funcţie înaltă din 2021, a arătat foarte clar într-un interviu că nu totul este bine în relaţiile cu Serbia, pe care o descrie drept „vecinul lor hegemonic nebun”.

Printre punctele de tensiune recente se numără asediul unei mănăstiri ortodoxe sârbe din satul Banjska din nordul Kosovo în 2023 de către oameni înarmaţi în vehicule blindate. Un poliţist şi trei atacatori de etnie sârbă au fost ucişi într-un schimb puternic de focuri pe care Kosovo îl atribuie Serbiei, ceea ce Belgradul contestă.

Apoi a avut loc o explozie care a deteriorat sistemele de energie şi apă la un canal crucial în decembrie anul trecut, pe care Kosovo a numit-o „atac terorist”. Serbia a negat implicarea şi a susţinut că incidentul a fost folosit ca pretext pentru a reprima sârbii din Kosovo.

Premierul kosovar Albin Kurti, pe care Belgradul îl acuză de reprimarea sârbilor din ţara sa, a avertizat de mult timp că „ameninţarea unui nou război” este reală, citând intensificarea cooperării Serbiei cu ceea ce Osmani numeşte „triunghiul răului” - Rusia, China şi Iran. De asemenea, Vucic a repetat frecvent prezicerile unui nou conflict în regiune, susţinând că Kosovo tratează comunitatea sârbă în mod nedrept.

Trupele conduse de NATO din 29 de ţări alocate Forţei Kosovo, sau KFOR, sunt esenţiale pentru menţinerea păcii fragile. Trupele britanice i-au spus lui Lammy că sunt de părere că Rusia sprijină activităţile sârbe din Kosovo, inclusiv prin operaţiuni de informaţii, o evaluare confirmată de un oficial de rang înalt din Pristina. Soldaţii monitorizează, de asemenea, mitingurile politice şi alegerile, precum şi infrastructura-cheie în urma exploziei canalului.

Osmani susţine că Serbia a intervenit în recentele alegeri generale din Kosovo; că „Centrul umanitar sârbo-rus” de la graniţa cu Kosovo este de fapt un „centru de spionaj rusesc”; şi că Moscova a triplat suma cheltuită pentru dezinformare în Balcanii de Vest de la invadarea Ucrainei.

Ea insistă că America sub Trump este un aliat de încredere, dar avertizează că, dacă Putin iese încurajat din negocierile de menţinere a păcii cu Ucraina conduse de SUA, Balcanii ar putea fi „teren fertil” pentru o „revărsare” a acestui conflict.

„Dacă aceşti autocraţi care urmăresc destabilizarea sunt capabili să facă tot ce doresc [...] lucrurile pot escalada foarte, foarte rapid în această regiune. Aşadar, prevenirea şi descurajarea sunt esenţiale, iar noi nu ar trebui să îi permitem lui Putin să facă ce vrea. Vucic dansează în tonul lui Putin de prea mult timp. Este timpul să decidă unde vrea să îşi ducă ţară”, spune ea.

Lammy a călătorit în regiune împreună cu Karen Pierce, recent numită trimis special pentru Balcanii de Vest. Până în februarie, Pierce a fost ambasadoarea Marii Britanii la Washington, unde a fost lăudată pe scară largă pentru colaborarea sa cu administraţiile Biden şi Trump. Ea are o istorie îndelungată în regiune, iar numirea sa este văzută ca o confirmare a „seriozităţii cu care Marea Britanie ia Balcanii”, a declarat un diplomat european.

În cadrul întâlnirii lui Osmani cu Lammy, preşedintele l-a presat cu privire la semnarea unui acord economic şi de securitate care ar include achiziţii bilaterale de arme şi mai multe operaţiuni comune între trupele lor. De asemenea, ea a declarat că a „exprimat oficial” dorinţa ţării sale de a se alătura forţei de menţinere a păcii pe care Regatul Unit şi Franţa încearcă să o organizeze pentru Ucraina - dar a condiţionat-o de semnarea de către Regatul Unit a acordului dorit de ea.

Preşedinta a criticat „îngăduinţa activă” din partea unor părţi anonime din UE, pe care le-a criticat deoarec continuă să acorde bani Serbiei în ciuda tensiunilor. Kosovo a depus o cerere oficială de aderare la blocul comunitar în 2022, dar încă nu este recunoscută de cinci state membre şi i s-a spus, la fel ca Serbiei, că trebuie să facă mai mult pentru a normaliza relaţiile.

Ea a spus că Lammy ar trebui să-i spună lui Vucic să „nu-şi mai atace vecinii, pur ; simplu”, deşi în interviul cu POLITICO a refuzat să atribuie vreo vină pentru asediul Banjska. (În privat, oficialii britanici recunosc că există dovezi ale implicării sârbilor).

"Se dezvoltă încet"

În Bosnia şi Herţegovina, Dodik, preşedintele înflăcărat al republicii conduse de sârbi, a fost condamnat la un an de închisoare şi la o interdicţie de şase ani de a ocupa funcţii publice pentru că a sfidat ordinele emisarului internaţional pentru pace, al cărui post a fost creat pentru a împiedica revenirea regiunii în război. De atunci, el s-a sustras unui mandat de arestare la nivel naţional pentru a fi salutat de Vucic în Serbia şi de Putin la Moscova.

SUA şi Marea Britanie l-au sancţionat în ultimii ani, însă există persoane care doresc ca acestea să meargă mai departe, cum ar fi Arminka Helic, o refugiată a războaielor iugoslave care este acum membră a Camerei Lorzilor din Marea Britanie.

„Am impus anumite sancţiuni, dar acestea nu sunt devastatoare”, a declarat fostul consilier guvernamental pentru politică externă. De asemenea, ea a pledat în faţa miniştrilor pentru ca Regatul Unit să trimită trupe la operaţiunea UE de menţinere a păcii în Bosnia şi Herţegovina.

Lammy nu exclude posibilitatea de a-i aplica lui Dodik noi sancţiuni, refuzând să comenteze astfel de măsuri, cu excepţia faptului că „acestea sunt întotdeauna revizuite”.

Un scenariu dezastruos pe care Helic îl are în vedere este acela că Dodik, poziţionându-se ca „dreapta dreptei” şi căzând victimă unei „mari conspiraţii de stânga”, ar putea reuşi să apeleze la Trump pentru a recunoaşte independenţa regiunii sale din Bosnia-Herţegovina.

Într-unul dintre barurile pline de fum din Belgrad, Helena Ivanov, cercetător în cadrul think tank-ului Henry Jackson Society, a avertizat că UE nu îşi poate „permite să piardă” Serbia date fiind circumstanţele geopolitice, argumentând că aceasta ar putea declanşa o serie de probleme în întreaga regiune.

„Dacă vă întoarceţi la perioada iugoslavă, dacă cineva ar fi acordat mai multă atenţie la ceea ce se întâmpla aici în anii '80, cred că lucrurile ar fi putut decurge foarte diferit. Cred că Occidentul s-a trezit la realităţile a ceea ce se întâmplă în Iugoslavia, prea puţin, prea târziu”, a spus ea.

„Şi mă întreb dacă ceva foarte similar s-ar putea întâmpla chiar acum, nu în ceea ce priveşte rezultatul care ar fi acelaşi - ca şi cum ai avea parte de un război, nu - dar trezirea la o realitate în care influenţele Rusiei şi Chinei sunt atât de adânc înrădăcinate în această ţară încât este prea puţin, prea târziu.”

Helic este de acord că Occidentul acordă prea puţină atenţie şi atribuie acest lucru pătrunderii treptate a Rusiei în regiune.

„Este ca o boală pentru că se dezvoltă încet şi invizibil. Nu este o tăietură; este ca o infecţie şi o contagiune care ard încet”, a spus ea.

Există influenţa mass-media de stat Russia Today şi Sputnik, precum şi a Bisericii Ortodoxe Ruse, legată de Kremlin. Campanii de dezinformare sunt desfăşurate şi pe reţelele de socializare.

La fel ca Ivanov, Helic crede că pericolul ar putea deveni evident pentru cei din afară foarte brusc, dacă lui Putin i se permite să facă ce vrea, dar poate doar când va fi prea târziu.

„Situaţia poate deveni din rău în mai rău peste noapte, deoarece acesta a fost un proces de destrămare a instituţiilor statului începând cu 2006, tot ceea ce am realizat după războaiele din '95. Rusia nu doreşte Balcani stabili, pentru că este o durere de dinţi constantă şi nesfârşită pentru Occident, iar Rusiei îi convine foarte bine”, a declarat Helic.