Mai mult gunoi pentru ţară, mai mulţi bani pentru Partid

În faţa Parlamentului a avut loc joi un protest împotriva modificării legii salubrizării. ONG-uri de mediu şi firme care acţionează în domeniul colectării şi reciclării deşeurilor au protestat împotriva iniţiativei Puterii de a modifica legea salubrizării, în avantajul firmelor clientelare de pe lângă primării.

ONG-uri de mediu şi firme care acţionează în domeniul colectării şi valorificării materialelor reciclabile reclamă că legea salubrizării, în forma în care a trecut de Parlament, îşi propune să scoată de pe piaţă firmele private care colectau, contra cost, deşeuri reciclabile de la persoane fizice şi companii, pentru ca această activitate să fie efectuată exclusiv de companiile cu "spate politic," care au contracte de salubritate cu municipalităţile.

Astfel, legea prevede că “la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, transportul deşeurilor municipale şi deşeurilor similare colectate separat, de la deţinătorii de deşeuri, se efectuează numai de către operatori licenţiaţi care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale respective sau, în cazul gestiunii directe, au hotărâre de dare în administrare a acestei activităţi”, ceea ce, conform ONG-urilor, se traduce prin faptul că pe piaţa colectării de deşeuri vor rămâne doar companiile din care fac parte figuri politice sau apropiaţi ai lor.

"Legea reprezintă un atentat la una dintre pieţele cele mai dinamice din industria românească, cea a deşeurilor şi reciclării. În condiţiile intrării în vigoare a acestei legi, se va crea cadrul legal şi funcţional pentru ca firmele de salubritate să beneficieze de exclusivitate la o piaţă ce valorează aproape un miliard euro", a declarat dl Silviu Dumitru, secretar al Institutului Verde.

Culisele adoptării acestei legi

Într-un interviu acordat în exclusivitate Epoch Times, dl Silviu Dumitru, secretar general al ONG-ului "Institutul Verde", ne-a introdus "în culisele" adoptării acestei legi, explicând contextul în care a fost ea dată şi consecinţele pe care promulgarea ei le-ar putea avea.

Spre deosebire de ţările nordice, de exemplu, România nu este o ţară cu tradiţie în sortarea şi colectarea deşeurilor, cu toate acestea, de-a lungul anilor, s-a reuşit crearea unui lanţ funcţional de firme de colectare - centre de colectare - reciclatori. În România funcţionează 2.000 de firme de colectare şi 4.000 de centre de colectare, care asigură (oficial) 10.000 de locuri de muncă. Cât despre piaţa colectării de deşeuri reciclabile – plastic, carton şi hârtie, metal, sticlă sau DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) aceasta se ridică, la ora actuală, la 1 miliard de euro, în condiţiile în care se colectează sub 20% din materialele reciclabile aruncate de români, a explicat dl Dumitru.

Potrivit dlui Dumitru, noua lege va distruge însă acest lanţ funcţional, înlocuind firmele de colectare, ce şi-au format un know-how în domeniu, cu firmele politicienilor, care au contracte de salubritate încheiate cu primăriile. Firmele de salubritate nu au însă competenţe şi dotări pentru sortarea şi pregătirea deşeurilor, astfel încât acestea să poată fi valorificate la maximum potenţial către reciclatori. În aceste condiţii, România care "se bate" cu Bulgaria pentru ruşinoasa poziţie de codaşă a Europei în materie de reciclări s-ar putea trezi cu şi mai mult gunoi nereciclat.

"Companiile de colectare au investit, în amenajarea spaţiilor, în utilaje şi acum dau faliment. Economia de piaţă nu funcţionează, nu există concurenţă, sunt scoase firme din piaţă, sunt locuri de muncă ce dispar. Ce se întâmplă? Într-o Românie care o duce din ce în ce mai greu, un circuit economic funcţional este distrus pentru interese politice. În spate sunt nişte deputaţi care au firme de salubritate, sunt actionari, ei, soţiile sau rudele lor şi vor să fie singuri pe piaţă.", a pus degetul pe rană dl Dumitru.

Cantitatea de deşeuri va scăpa oricărui control

Dacă până acum cetăţenii, asociaţiile de proprietari, firmele private încheiau în mod liber contracte cu ce companie voiau şi încasau bani pentru deşeurile sortate pe categorie pe care le vindeau, odată cu intrarea în vigoare a legii, acest lucru se va schimba. Prin promulgarea noii legi, firmele colectoare vor fi îndepărtate, locul lor fiind luat de firmele de salubritate care câştigă contractele de salubrizare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, iar deşeurile vor intra de acum în proprietatea municipalităţilor.

"Ca administraţie de bloc nu mai poţi să fac contract cu o firmă de colectare care a făcut o ofertă şi care oferă, de exemplu, pubele pentru colectarea deşeurilor pe categorii. Legea va interzice să fac contract cu colectorul, care va ridica gunoaiele contra cost, ci mă va obligă să le dau firmei de salubritate, care mi le va lua gratuit", a explicat domnul Dumitru.

Nimeni, cu excepţia firmelor de salubritate nu va mai avea dreptul să colecteze materiale reciclabile. Firmele de salubritate nu vor plăti nici un ban pentru deşeurile colectate, ba, dimpotrivă, vor încasa taxe de salubritate pentru deşeurile pe care le ridică, pe post de gunoi. Mai mult, pentru a fi siguri ca nici un terţ nu se atinge de materialele reciclabile aruncate de cetăţeni, fie ele sortate sau nu, legea prevede pedepse cu închisoarea pentru cei care se ating de "deşeurile municipale."

“Preluarea deşeurilor din recipientele şi/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi pentru prestarea activităţii în aria de delegare respectivă constituie infracţiune de furt şi se sancţionează potrivit legii”. se stipuleaza în actul normativ. Menţionăm că deşeurile includ atât gunoiul menajer, dar şi cele reciclabile.

Ulterior, firmele de salubritate care vor prelua deşeurile "municipale" la valoare zero le vor vinde către centrele de colectare sau direct către reciclatori.

Companiile de colectare au investit, în amenajarea spaţiilor, în utilaje şi acum dau faliment. Economia de piaţă nu funcţionează, nu există concurenţă, sunt scoase firme din piaţă, sunt locuri de muncă care dispar.Ce se întâmplă? Într-o Românie care o duce din ce în ce mai greu, un circuit economic funcţional este distrus pentru interese politice. În spate sunt nişte deputaţi care au firme de salubritate, sunt actionari, ei, sotiile sau rudele lor şi vor să fie singuri pe piata.

Mai mult, cantitatea de deşeuri ridicată/sortată va scăpa oricărui control. Ne-existând evidenţă contabilă pentru intrări, nu se poate garanta o evidenţă/control nici pentru ieşiri. Firmele de salubritate vor putea vinde materialele reciclabile pe care le sortează din marea masa de gunoaie tăind facturi doar pe o mică cantitate din ceea ce au vândut, a explicat S. Dumitru.

Banii extra, imposibil de controlat, se vor putea lesne materializa în bannere, afişe electorale şi tot ce mai este nevoie într-un an electoral.

Monopol şi pe banii din otravă de gândaci, şobolani şi ţânţari

Nu doar recilatorii sunt nemulţumiţi de noul proiect legislativ. Afectate vor fi şi firmele de dezinsecţie şi deratizare care nu vor mai putea încheia contracte directe cu clientul final (asociaţii de proprietari, magazine, restaurante) ci îşi vor putea acţiona doar ca subcontractori, singurele firme abilitate să ofere aceste servicii urmând a fi companiile de salubritate abilitate de primării.

"Se elimină libera concurenţă, de exemplu, ca şi companie sau administraţie de bloc nu pot să îmi selectez compania cu care doresc să fac deratizarea, ci trebuie să apelez la firma de salubrizare. În plus, preţul va fi impus, nu mai exista concurenţă." a explicat dl Silviu Dumitru.

ONG-urile estimează că reciclarea va suferi un recul. Nemaifiind stimulaţi financiar în nici un fel, căci companiile de salubritate vor prelua deşeurile gratuit, românii, cu excepţia celor ce au un simţ civic foarte dezvoltat şi cred cu adevărat că fiecare poate contribui, prin reciclare, la un mediu curat, nu vor mai sorta reciclabilele (hârtii, cartoane, pet-uri, baterii), ci le vor arunca direct la ghena de gunoi, de-a valma cu gunoiul menajer.

În plus, "firmele de salubritate nu au nici personal nici competenţele necesare pentru sortarea eficientă a deşeurilor, aşadar vor putea recupera doar o mică parte din ce altădată se recicla. Restul va deveni gunoi" afirmă dl Dumitru, în condiţiile în care suntem deja "îngropaţi în gunoaie, gropile de gunoaie de pe lângă oraşe infloresc".

Parcursul legii

Modul în care a fost adoptată Legea, iniţiată de senatorul PSD, Petru Filip, ridică mari semne de întrebare. Comisia de Industrii, unul din forurile instituţionale care a dat avizul favorabil pentru proiectul de lege, este condusă de deputatul PSD de Constanţa, Eduard Martin (vicepreşedinte), acţionar al unei astfel de firme de salubrizare care are încheiate contracte cu mai multe municipalităţi.

Martin, un apropiat al lui Mazăre şi Nicuşor Constantin este acţionar şi consilier al firmei de salubrizare Polaris M din Constanţa, firmă ce ar avea în mod direct de câştigat de pe urma noii legi. Conform Gândul, Polaris M are contracte de salubrizare în Constanţa, dar şi în Teleorman, Arad, Târgu Jiu, Eforie, Năvodari, Mangalia şi Alba Iulia. din ţara noastră.

De asemenea, forma finală a legii nu a primit aviz favorabil de la Consiliul Concurenţei.

Ce va urma?

ONG-urile, firmele de colectare şi reciclatorii au trimis scrisori deschise către preşedintele Băsescu, solicitându-i să nu promulge legea, către Consiliul Concurenţei, care şi-a dat aviz negativ, şi speră ca legea va fi trimisă pentru a fi rediscutată în Parlament, de această dată ţinându-se cont de toate problemele ridicate de cei ce se opun proiectului legislativ şi de consecinţele nefaste pe care o astfel de modificare a legii le-ar putea avea.