France Presse: Despăduririle lasă răni adânci în Europa de Est

(photos.com)

În Valea Pojarna, în inima Carpaţilor, doar susurul apei perturbă liniştea, însă munţii dimprejur seamănă mai degrabă cu un câmp de bătălie, fiind victimele unor despăduriri sălbatice, fenomen ce se se agravează în Europa de Est, comentează vineri AFP.

''Cei care au făcut aceasta au venit cu excavatoarele, au distrus chiar şi cele mai tinere vlăstare'', declara revoltat Gheorghe Ridichie, responsabil din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, arătând spre pantele abrupte acoperite cu buşteni.

În total, 915 hectare de păduri, unele centenare, au fost rase din 2010 în această regiune din centrul României, potrivit ministerului. Este ''un dezastru de o amploare fără precedent'', potrivit declaraţiilor responsabilului.

''În 20 de ani, circa 80 milioane de metru cubi de lemn au fost tăiate ilegal, provocând un prejudiciu de cinci miliarde de euro'', a declarat pentru AFP ministrul delegat al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Varga, care militează pentru adoptarea unui Cod al Pădurilor mai sever.

''Mai grav e că rata tăierilor ilegale este de două ori mai mare decât cea a împăduririlor şi a regenerării naturale. Dacă aceasta continuă, în curând nu va mai fi lemn pentru industrie, nici păduri prin care să ne plimbăm'', a avertizat Lucia Varga.

Potrivit unor cifre oficiale, tăierile ilegale depistate s-au dublat din 2007, de la 175.000 de metri cubi la 331.497 de metri cubi în 2012.

Directoarea campaniei Greenpeace România, Doina Danciu, confirmă agravarea acestui flagel: ''Dacă între 2009 şi 2011 au fost raportate circa 30 de cazuri de tăieri ilegale pe zi, în 2012 au existat circa 50 pe zi''.

Complicitatea autorităţilor locale, corupţia, numărul insuficient de pădurari, legislaţia deficitară, lăcomia proprietarilor şi uneori absenţa altor mijloace de subzistenţă pentru populaţie explică această situaţie îngrijorătoare, potrivit autorităţilor şi organizaţiilor neguvernamentale.

Noul Cod, care mai trebuie să fie adoptat de Camera Deputaţilor, prevede controale şi sancţiuni mai severe, precum şi obligaţia pentru micii proprietari de a-şi păzi pădurile. În prezent, 500.000 de hectare de păduri private nu sunt supravegheate, ceea ce reprezintă o pradă uşoară pentru hoţii de lemn, notează AFP.

Dar înăsprirea legislaţiei întâmpină opoziţie. Organizaţiile neguvernamentale vorbesc despre o mafie ce se bucură de o oarecare bunăvoinţă chiar din partea autorităţilor.

''Lemnul tăiat ilegal este deseori însoţit de documente aparent legale, dar care sunt emise de societăţi fantomă ce nu sunt preocupate în legătură cu controalele'', subliniază Cătălin Tobescu, preşedintele asociaţiei Nostra Silva.

Pe o piaţă foarte concurenţială, lemnul este revândut unor mari companii care produc mobilă, scândură şi material de construcţii şi care, potrivit ONG-urilor, sunt prea puţin interesate de originea lemnului.

Sectorul silvic, estimat la 4 miliarde de euro - din care 1,3 miliarde de euro pentru industria mobilei -, este dominat de compania austriacă Schweighofer, care a realizat o cifră de afaceri de 445 milioane de euro în 2012.

Grupul, care intenţionează să deschidă o a cincea uzină în România, la Reci (centru), întâmpină opoziţie din partea militanţilor pentru mediu şi a micilor întreprinzători locali pentru care noua fabrică, ce ar urma să prelucreze 800.000 de metri cubi de lemn pe an, va avea efecte ''ireversibile'' pentru pădurile din regiune.

''Deschiderea unei noi fabrici nu va antrena supraexploatarea, ci reorganizarea pieţei'', a declarat compania pentru AFP, adăugând că noua uzină ''va încuraja dezvoltarea companiilor locale'' şi va crea circa 2.650 de locuri de muncă directe şi indirecte.

Despăduririle avansează rapid în toată Europa de Sud-Est, ameninţându-i pădurile virgine - cele mai întinse din Europa, după cele din Rusia, - dar şi pe cei circa 8.000 de urşi, 4.000 de lupi şi 3.000 de lincşi care trăiesc în ele.

În Bosnia, unde pădurile ocupă 43 % din teritoriu, respectiv mai mult decât media europeană de 32 %, organizaţiile ecologiste estimează exploatarea ilegală la peste un milion de metri cubi pe an.

''Se doreşte să se vadă dacă la origine este sărăcia sau mafia'', declară pentru AFP Mersudin Avdibegovic, preşedintele unei asociaţii de experţi în silvicultură, cu sediul la Sarajevo, acuzând totodată ''absenţa unor măsuri pentru a lupta împotriva exploatării ilegale''.

În Bulgaria, de asemenea, ''tăierile ilegale reprezintă o problemă extrem de gravă'', chiar dacă nicio estimare realistă a pagubelor nu este disponibilă, a subliniat pentru AFP Neli Donceva, coordonatoarea programului din cadrul WWF (Fondul Mondial pentru Natură).

Au fost adoptate măsuri ce vizează eradicarea acestui flagel - pentru ameliorarea trasabilităţii lemnului - şi sancţiuni înăsprite, cu pedepse cu închisoarea de până la cinci ani.

Bucureştiul prevede la rândul său amenzi de până la 3.000 de euro pentru orice tăiere ilegală şi promite împădurirea unui milion de hectare până în 2030, în timp ce pădurile acoperă în prezent 6,4 milioane de hectare. Dar, subliniază Doina Danciu, ''chiar dacă se face reîmpădurirea, va trebui să se aştepte zeci de ani ca pentru a se cicatriza rănile lăsate de tăierile ilegale''.