MAE: Sancţiunile UE au scopul de a determina Rusia să nu mai susţină separatiştii din estul Ucrainei

Sancţiunile UE la adresa Rusiei au scopul de a determina Kremlinul să oprească orice fel de sprijin - politic sau militar - pentru separatiştii din regiunile estice al Ucrainei şi să susţină planul de pace propus de preşedintele Ucrainei, a precizat Ministerul Afacerilor Externe la solicitarea Mediafax.

Recentele sancţiuni adoptate de UE vizează blocarea accesului la pieţele financiare europene, interzice vânzările de armament, comerţul cu tehnologii sensibile şi cu bunuri de uz militar şi civil. Totodată, UE a decis blocarea activelor unor oameni de afaceri ruşi apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, acuzaţi că beneficiază de anexarea Crimeei. Noile măsuri se adaugă restricţiilor de călătorie în spaţiul UE şi îngheţării activelor deţinute de anumiţi oficiali ruşi şi de persoane care susţin activ acţiunile de subminare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

MAE afirmă că sancţiunile impuse de Uniunea Europenă vin ca urmare a acţiunilor ilegale ale Kremlinului în Ucraina, în mod special anexarea ilegală a Crimeii, şi ele reflectă gravitatea actelor Federaţiei Ruse, care a încălcat în mod flagrant principiile fundamentale ale dreptului internaţional.

"România a contribuit, încă de la începutul acestui proces, la formularea unui răspuns european unitar. România a susţinut, din punct de vedere politic, introducerea fazei a treia a sancţiunilor la adresa Rusiei, şi a pledat constant pentru coordonare în cadrul UE, precum şi cu ceilalţi parteneri internaţionali, din dorinţa de a transmite un mesaj clar Federaţiei Ruse, de unitate a comunităţii internaţionale în sancţionarea nerespectării dreptului internaţional", se arată în răspunsul MAE.

Măsurile restrictive constituie o acţiune a UE adoptată în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comună de toate cele 28 de state membre UE, inclusiv România. Decizia şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, din 16 iulie 2014, de a trece la adoptarea de sancţiuni ţintite, inclusiv în domeniul economic, au fost determinate de lipsa unui angajament real al Rusiei pentru soluţionarea pe cale paşnică a crizei din Ucraina, şi mai ales, neutilizarea, în sens constructiv, a influenţei pe care o deţine asupra grupurilor insurgente/separatiste din regiunile estice ale Ucrainei, explică Ministerul de Externe.

Potrivit MAE, noile măsuri au ca efect suspendarea activităţii/cooperării UE-Rusia în anumite domenii economice, primordial cel financiar, unde a fost restricţionat accesul unor entităţi ruse cu capital majoritar de stat la pieţele de capital. Atât România, cât şi celelalte state membre ale UE nu doresc diminuarea relaţiilor economice cu Federaţia Rusă, însă aceste relaţii trebuie să se desfăşoare în anumite condiţii.

Sancţiunile nu sunt îndreptate împotriva populaţiei şi a mediului de afaceri în general, susţine MAE, ci doar împotriva persoanelor şi entităţilor care au avut de beneficiat din şi au sprijinit în mod activ anexarea ilegală a Crimeii şi acţiunile de destabilizare a situaţiei din Ucraina, ameninţând astfel integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa acesteia.

"Scopul urmărit este cel de a determina Rusia să oprească orice fel de sprijin - politic sau militar - pentru separatiştii din regiunile estice şi să susţină planul de pace propus de preşedintele Ucrainei", se mai adaugă în răspunsul MAE la solicitarea Mediafax.