Macovei critică argumentul „rotirii pe funcţii” de care abuzează politicienii cu decizii de incompatibilitate
alte articole
Europarlamentarul PDL Monica Macovei a declarat vineri, pe blogul personal, că în opinia ei argumentul „rotirii pe funcţii” a politicienilor cu decizii de incompatibilitate, exprimat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), este „logic şi de bun simţ”, pentru că „o lege trebuie interpretată aşa încât să se aplice, şi nu să nu se aplice”.
„Mircea Diaconu nu ar trebui să le mai ceară oamenilor să îl voteze pentru că i-a mai păcălit o dată. Reamintesc că, în 2012, Mircea Diaconu a trebuit să fie scos aproape cu forţa din Senat, refuzând să respecte o decizie definitivă a justiţiei. Mircea Diaconu ar trebui să nu mai sfideze legea şi să nu mai sfideze oamenii cerându-le semnătura”, declara recent Monica Macovei.
Aceasta a revenit asupra subiectului şi a explicat că „argumentul cel mai logic, inclusiv sub aspect juridic şi de bun simţ este cel dat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-o opinie transmisă Curţii Constituţionale”.
ÎCCJ susţine că, dacă nu vor fi sancţionaţi, ci lăsaţi să interpreteze legea în sensul că cei găsiţi incompatibili trebuie să suporte rigorile legii şi sancţiuni doar dacă este vorba despre „aceeaşi funcţie” în care a fost starea de incompatibilitate constatată de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), se va ajunge la situaţia ca „aleşii” incompatibili vor tot candida pentru alte funcţii eligibile şi practic se vor roti pe funcţii doar pentru a scăpa de sancţiunea interdicţiei ocupării unei funcţii de demnitate publice.
ÎCCJ vorbeşte despre: „[…]un procedeu extrem de simplu de ocolire a legii şi mai ales de sustragere de la aplicabilitatea sancţiunilor instituite de aceasta, în sensul că, prin realizarea unei rotiri periodice a funcţiilor elective în intervalul de timp necesar parcurgerii întregii proceduri prevăzute de lege pentru constatarea stării de incompatibilitate[…], subiecţii de drept vizaţi de regimul juridic al incompatibilităţilor pot obţine, cu destul de multă uşurinţă, o eludare a cadrului legal referitor la acest regim[…].”
În aceeaşi opinie trimisă Curţii Constituţionale, ÎCCJ mai precizează: „Astfel, plecând de la premisa că interesul legiuitorului a fost acela de a sancţiona persoanele care se fac vinovate de încălcarea regimului juridic privind incompatibilităţile, fără a face vreo diferenţă între tipul funcţiilor elective deţinute, putem concluziona că atribuirea pentru sintagma ‘aceeaşi funcţie’ a înţelesului de ‘funcţia care a generat starea de incompatibilitate’ este profund greşită, aceasta fiind, practic, de natură să lipsească de eficacitate norma juridică respectivă”.
Monica Macovei explică: „Cu alte cuvinte, persoana X găsită incompatibilă pentru funcţia electorală A (dobândită prin alegeri) nu poate candida pentru o altă funcţie electorală B (dobândită tot prin alegeri) în perioada de 3 ani prevăzută de lege în care X nu poate candida pentru altă funcţie eligibilă. Dacă ar fi altfel, am asista la o rotaţie a lui X pe funcţii eligibile în încercarea de a încălca/ignora legea şi interdicţia ocupării unei funcţii eligibile. Adică X ar fi astăzi parlamentar, iar mâine, după decizia definitivă de incompatibilitate, ar candida pentru funcţia de europarlamentar sau primar, sau o altă funcţie în care ar ajunge prin vot”.
„Asta ar însemna ocolirea sancţiunii prevăzute de lege. Şi ar mai însemna că acceptarea acestei metode ar duce la interpretarea legii aşa încât să nu se aplice în scopul şi în spiritul ei. Or, orice lege trebuie interpretată aşa încât să se aplice, şi nu să nu se aplice”, a concluzionat aceasta.
