"M-a făcut efectiv să explodez în timpul întâlnirii" - Cum l-a prins Biriş pe Boloş că nu vrea să-i deranjeze pe marii hoţi ai României

Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate şi fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a acuzat Guvernul PSD-PNL că evită să deranjeze "marii hoţi" din România, care se ocupă cu evaziunea fiscală la un nivel uriaş, şi vine în schimb cu o serie de măsuri "concepute doar ca un joc de glezne, să ne facem că facem".

Ieşirea lui Gabriel Biriş vine după o întâlnire cu ministrul PNL al Finanţelor, Marcel Boloş.

Declaraţiile expertului în fiscalitate au fost făcute în emisiunea "În faţa ta", de la Digi24, realizată de jurnaliştii Claudiu Pândaru şi Florin Negruţiu.

Claudiu Pîndaru: Dar ca să fie foarte clar, în 2025 vor creşte taxele? Şi începem cu TVA-ul, potrivit documentului.

Gabriel Biriş: Vom vedea, pentru că, dacă lucrurile o iau razna pe partea de cheltuieli, putem să vedem o măsură de urgenţă, de genul cum am avut în 2010, creşterea abruptă a TVA-ului. Deci, anul acesta, TVA 6,8% din PIB, anul viitor 6,8% din PIB, după care urmează o creştere la 7,3% în 2026, după care rămâne constantă. Înseamnă că în 2026 va creşte TVA-ul.

Claudiu Pîndaru: Nu am fost anunţaţi că e-factura şi digitalizarea vor ajuta la o colectare mai mare? Ne spuneţi că procentele rămân la fel?

Gabriel Biriş: Ştiţi care a fost tot timpul poziţia mea în legătură cu toate aceste RO e-diverse - RO e-TVA, RO e-factura, RO e-transport - că sunt absolut degeaba şi că nu vor contribui decât, poate marginal, la reducerea gap-ului de TVA. Adică gap-ul de TVA înseamnă ce nu colectăm din ce, teoretic, ar trebui să colectăm, ţinând cont şi de cote reduse.

De ce? Eu aveam nişte bănuieli, n-a fost niciodată informaţia asta publică, cu privire la faptul că cea mai mare parte din gap-ul de TVA este generat de frauda mare, adică frauda carusel, adică frauda în legătură cu achiziţiile intracomunitare şi sume colectate, declarate, dar neplătite şi intrate în insolvenţă şi mult mai puţin din mica evaziune.

Mai este şi o altă parte din gap despre care nu vorbeşte încă nimeni, menţionez aici fără să vreau să intru în detalii, şi anume faptul că o parte din consumul gospodăriilor luate în calcul de cei care fac studiul cu privire la gap, de fapt la noi nu e consum final, pentru că ne-am obişnuit să ne punem cheltuielile personale pe firmă, şi astea nu sunt luate în calcul de comisie. Deci asta e o altă parte din gap.

La ultima întâlnire pe care am avut-o cu ministrul Finanţelor, împreună cu toată conducerea ministerului, am întrebat: Domnule ministru, care este structura gap-ului de TVA? Ca să putem înţelege, să putem analiza, să vedem dacă toate măsurile astea pe care dumneavoastră le-aţi pus în cârcă, în sarcină: RO e-TVA este cel mai mare consumator de timp, RO e-transport este cel mai mare generator de amenzi şi generator de riscuri pentru contribuabili corecţi, RO e-factura şi toate celelalte, dacă au sens.

Domnia sa, atunci, a căutat prin nişte notiţe şi ne-a informat, eram şi cu o delegaţie de la Coaliţia pentru Dezvoltarea României, că 35% din gap provine din frauda carusel, adică vreo 3 miliarde şi un pic de euro, 30%, adică încă vreo 3 miliarde, provine din insolvenţe. Adică, practic, două treimi din tot gap-ul, conform celor spuse de domnul ministru în acea întâlnire, la care au fost vreo 15 oameni, provine din neplată, nu din nedeclarare. Moment în care, vă spun sincer, mi s-a suit sângele în cap, pentru că eu, de-a lungul timpului, am insistat foarte mult pe taxarea inversă.

A existat o directivă în 2018 care permitea statelor membre să ceară în anumite condiţii taxarea inversă generalizată. Taxarea inversă generalizată înseamnă că între firme să nu mai circule TVA. Cum e acum la achiziţiile intracomunitare, să fie şi la tranzacţiile pe teritoriul statului. În momentul în care nu mai circulă banii, nu mai pot fi furaţi.

Claudiu Pîndaru: Vorbind despre taxe şi impozite, ne spuneaţi că la o întâlnire pe care aţi avut-o dumneavoastră, Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi ministrul de Finanţe, că l-aţi întrebat pe ministrul de Finanţe, din gap-ul acela de TVA, adică din ce nu se încasează din TVA, din 9 miliarde de euro, 35% v-a spus domnul ministru că e fraudă carusel, fraudă intracomunitară, şi 30% insolvenţe.

Gabriel Biriş: Adică TVA colectat de firme, declarat, neplătit, şi firmele se protejează prin insolvenţe. Deci 65% ar fi din neplată. Din frauda carusel şi din insolvenţe. Şi niciuna din măsurile pe care le-a luat domnul ministru în ultima perioadă nu vizează acest segment al gap-ului.

Florin Negruţiu: Şi asta cum se rezolvă?

Gabriel Biriş: Le rezolvi prin taxarea inversă. Am putea şi acum să fim proiect pilot, cum a cerut şi Cehia în 2016. A existat o directivă în 2018, obţinută la presiunea Cehiei, care permitea statelor membre să ceară derogare şi să aplice taxarea inversă generalizată în anumite condiţii. Una era ca gap-ul statului care cere derogare să fie mai mult de 5% decât media. Media fiind 10, noi aveam 36, deci puteam să-l cerem, şi ca minim 25% din structura gap-ului să provină din frauda carusel.

În anii trecuţi am încercat, prin canalele mele, să pun un pic de presiune. Mi s-a spus că nu îndeplinim condiţia cu privire la 25% din gap să vină din frauda carusel. Acum ministrul mi-a spus că 35%. Deci, toată perioada asta noi puteam să cerem să putem aplica singura măsură cunoscută pentru eliminarea fraudei mari şi n-am făcut-o. N-aţi auzit pe nimeni vreodată de la Finanţe sau de la ANAF că ar fi cerut şi ar fi fost refuzat.

Ceea ce m-a făcut efectiv să explodez în timpul întâlnirii, am renunţat la a mai fi reprezentantul cuiva acolo, am luat-o pe persoană, şi i-am atras atenţia ministrului că aceste informaţii nu numai că ne întăresc convingerea că măsurile sunt degeaba, dar ne fac să avem o suspiciune rezonabilă că măsurile astea sunt concepute doar ca un joc de glezne, să ne facem că facem, dar nu care cumva să-i deranjăm pe marii hoţi.

Claudiu Pîndaru: Ce înseamnă taxare inversă? Care sunt diferenţele? O să vă rog să explicaţi în termeni simpli ca să înţeleagă şi cei care nu se pricep.

Gabriel Biriş: Toţi cei care suntem implicaţi în business ştim cum funcţionează TVA-ul la achiziţiile şi vânzările intracomunitare. Aia e taxarea inversă. Adică vânzătorul nu pune TVA pe factură. Tu înregistrezi TVA-ul colectat şi îl compensezi cu TVA-ul deductibil, dar nu-l plăteşti. Practic, TVA-ul nu circulă. În momentul în care vorbim de tranzacţii pe teritoriul aceluiaşi stat, pe principiul plăţilor fracţionate, că TVA-ul e neutru între business, TVA-ul circulă de la cumpărător la vânzător, la buget şi înapoi la cumpărător, doar pe cash. Deci, în tranzacţiile naţionale, noi avem o conductă imensă pe care circulă în orice moment sume colosale de bani. La conducta asta, unii au înţepat şi fură.

Ce ar însemna taxarea inversă? Că la capătul conductei pui un robinet şi opreşti circulaţia banilor. Ai doar circulaţie de înregistrare contabilă, aşa cum e acum atât la achiziţii intracomunitare, cât şi la comerţul cu bunuri considerate cu mare risc fiscal: cereale, fier vechi, computere şi telefoane mobile peste 5.000 de euro. De ce aplicăm taxarea inversă la cereale, la fier vechi, la imobile, la telefoane şi calculatoare peste 5.000 de euro? Pentru că am avut situaţii în care s-a furat foarte mult. Şi atunci am cerut şi am obţinut derogare ca să aplicăm taxarea inversă, care-i singura soluţie cunoscută pentru asta.

Florin Negruţiu: Deci, pentru asta trebuie o negociere cu Comisia.

Gabriel Biriş: Domnilor, eu sunt absolut convins că în actuala situaţie bugetară, dacă România se duce la Comisie cu o cerere să-i aprobe, cu o cerere de proiect pilot, nimeni nu ne refuză.

Claudiu Pîndaru: Păi, haideţi să facem un calcul simplu. Din cei 65%, aţi spus 9 miliarde, cam cât rezonabil cu taxarea inversă ai putea rezolva?

Gabriel Biriş: Din cei 65%, pe toţi, pentru că frauda carusel dispare complet. Insolvenţele, de fapt, intri în insolvenţă ca să te protejezi de creditori. Păi dacă nu mai circulă banii în contul tău, nu mai ai banii creditorului în contul tău, nu mai ai de ce să te protejezi. Deci, asta dispare integral.

Claudiu Pîndaru: Deci, 6 miliarde de euro, ai aduce numai din asta.

Gabriel Biriş: Ar mai fi un avantaj aici. Astăzi, mai mult de jumătate din toată forţa de inspecţie a ANAF, adică inspectorii fiscali, lucrează pe rambursări, din hârtii să vadă dacă îndeplinesc condiţia. 97% din toate sumele cerute la rambursare sunt confirmate. Deci, practic, noi ţinem în momentul de faţă jumătate din forţa de inspecţie fiscală a ANAF ocupată cu munca degeaba. În momentul în care ai avea taxarea inversă, nu mai ai nici rambursări. Dispar în cea mai mare parte în funcţie de condiţii.

Florin Negruţiu: Domnul Biriş, dar dacă soluţia e atât de simplă, de ce nimeni de la Finanţe nu a propus-o? Nu cred că sunteţi dumneavoastră singurul deştept din ţară asta. Doar nouă ne spuneţi de taxarea inversă, cred că de vreo 3 ani de când veniţi în emisiunea asta. Ce v-a zis ministrul când i-aţi propus din nou taxarea inversă?

Gabriel Biriş: Nu zice nimic la asta, nu răspunde. Înţelege că deranjează rău.

Florin Negruţiu: Păi pe cine deranjează?

Gabriel Biriş: Păi hai să vă spun ce am păţit eu în 2016, în ianuarie... eram secretar de stat. Taxarea inversă, deşi e unul din... hai să spunem aşa în glumă, fetişurile mele în fiscalitate, pe lângă plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor sociale pe suma veniturilor, fără excepţii, n-a fost în lista de măsuri pentru care mi se promitea susţinere ca să vin în guvern. De ce? Pentru că Comisia respinsese o cerere a Cehiei în octombrie 2015. Şi n-am pus-o acolo, că am zis că e prea exagerat. Numai că Cehia a revenit, şi la ECOFIN-ul din 15 ianuarie, când deja eram secretar de stat, s-a discutat cererea lor să fie proiect pilot pe taxarea inversă.

Istoric vorbind, mandatul României, al ministrului de Finanţe român, pe taxarea inversă, a fost aşa: susţinem în principiu, dar ne exprimăm îngrijorarea cu privire la posibile efecte adverse. Asta în Bruxelles înseamnă că nu susţinem. Când am văzut mandatul, am avut o discuţie cu ministrul, i-am explicat care-i miza şi a fost de acord să-l schimbăm, să îl susţinem fără rezerve. Iarăşi, am mai făcut nişte măsuri în susţinerea acestei cereri a Cehiei, tocmai ca în cazul în care le este aprobată lor, să venim şi noi cu aceeaşi cerere la scurt timp şi nu puteau să ne respingă.

Chiar ne-am întâlnit - pentru că pe mine viaţa m-a învăţat că atunci când dai ceva gratis nu e apreciat - cu ministrul de Finanţe al Cehiei să cerem şi noi ceva în schimbul susţinerii, adică un gentleman's agreement ca, în cazul în care trece cererea lui, să ne susţină şi el pe noi în acelaşi fel când o să venim şi noi cu aceeaşi cerere. I-am dat şi nişte materiale pe care le-a apreciat, nişte prezentări pe care le făcusem cu câţiva ani înainte la Criniţa şi la Harvard. Şi am informat despre asta la Bruxelles.

Nu ştiam decât eu, ministrul şi şeful ANAF. Absolut întâmplător, pe 15 ianuarie seara, a început o campanie împotriva mea că sunt regele offshore-ului din guvern, ca să scape de mine, bazându-se pe experienţa mea de avocat în tranzacţii de M&A. A făcut o întreagă poveste.

Deci atât de tare a deranjat subiectul că, instantaneu, a apărut mobilizarea să determine eliminarea mea din guvern. N-am rezistat atunci, am ieşit, mi-am dat demisia în 2016, în septembrie când domnul Cioloş şi doamna Dragu s-au răzgândit cu privire la susţinerea pentru celălalt fetiş al meu, şi anume plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor pe suma veniturilor. Aşa se scrie istoria.

Este un subiect extrem de dificil de abordat pentru orice politician, pentru că deranjează pe foarte mulţi, la fel cum deranjează şi transparentizarea deţinerilor în paradisuri fiscale, cum deranjează şi măsuri serioase de impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate.