"Acesta e documentul, planul cu care s-a dus Guvernul la Bruxelles" - Cum ar fi încercat Ciolacu şi Boloş să-i "aburească" pe cei din Comisie
Fostul secretar de stat Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate, a apreciat, în emisiunea "În faţa ta", că planul prin care Guvernul PSD-PNL încearcă să obţină acordul Comisiei Europene pentru ajustarea deficitului gradual pe şapte ani, este complet neserios.
În emisiunea Digi24 realizată de Claudiu Pândaru şi Florin Negruţiu, specialistul a venit cu o serie de explicaţii la obiect din care reiese că planul pus pe masa celor de la Bruxelles este mai degrabă o "gogoaşă", ambalată frumos, care nu are nicio legătură cu realitatea din teren.
Redăm mai jos discuţia pe acestă temă:
Claudiu Pândaru: Din păcate, politicienii par a nu avea neapărat această preocupare ca prioritate. În momentul de faţă, economia României scârţie. Cheltuielile cresc şi o parte dintre banii europeni sunt blocaţi din cauza lipsei unor reforme critice. A mers guvernul la Bruxelles cu un plan. Ştiţi acele măsuri.
Gabriel Biriş: În legătură cu planul fiscal-structural pe termen mediu despre care vorbim, de planul acesta nu prea ştia nimeni, decât probabil ministrul Finanţelor şi prim-ministrul. El nu a fost supus unor consultări, nu a fost discutat. Până la urmă, guvernul ar trebui să înţeleagă că rolul lui este să guverneze pentru şi în interesul cetăţenilor şi companiilor. Or, dacă pleci de la premiza că oricum tu le ştii mai bine pe toate şi oricum nu e bine să te consulţi cu contribuabilii că toţi sunt nişte hoţi care vor să fure de la stat, n-are cum să iasă bine.
Claudiu Pândaru: Ce prevede planul, ca să fie foarte clar şi pentru cei de acasă?
Gabriel Biriş: În primul rând că planul acesta nu e asumat oficial. El a circulat pe surse, este o fotografie, dar pare final şi n-a fost contrazis că ar fi final. Eu mă uit la evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor bugetare şi trag nişte concluzii. Cea mai mare parte a ajustării ar trebui să vină din reducerea cheltuielilor. Pentru că acolo vedem o ajustare semnificativă de peste 6% din PIB pe durata acelor şapte ani, iar la venituri vedem o creştere nesemnificativă de 0,5% din PIB.
Florin Negruţiu: Ce înseamnă cheltuieli, ca să fie foarte clar?
Gabriel Biriş: Principalele cheltuieli ale bugetului de stat sunt cheltuielile cu salariile, adică cu salariile bugetarilor, cheltuielile de personal, sunt cheltuielile de asistenţă socială. De fapt, acestea sunt cele mai mari. Urmează cheltuielile de personal, apoi bunurile şi serviciile care se cumpără pentru diverse instituţii, cheltuieli de capital, adică investiţii, şi dobânzile care cresc, sunt prognozate a creşte...
Claudiu Pândaru: În acel proiect neasumat public, de unde vin tăierile?
Gabriel Biriş: Aici tăierile vin cam din toate elementele de cheltuieli. Dar începem cu cheltuielile chiar din prima linie, adică de la cheltuielile de personal. Dacă comparăm 2025 cu 2024, ne ridică primul mare semn de întrebare cu privire la credibilitatea şi seriozitatea cu care a fost făcut acest plan.
Este prevăzută o scădere a cheltuielilor de personal de la 9,3% la 8,9% din PIB. Păi, eu ştiu că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, toate salariile bugetarilor sunt calculate în funcţie de salariul minim, ca un multiplu de salariul minim. Salariul minim a crescut, an de an, de la 3.300 la 4.050. Deci, dacă guvernul va respecta legea, că poate să proroge prin ordonanţa trenului, cum s-au mai întâmplat indexările astea, ar însemna că la anul, doar păstrând actuala schemă de personal, fără să majorezi ceva, doar prin efectul creşterii salariului minim, cheltuiala aceasta ar fi de 11,4% din PIB...
Cred că oricine care a scris asta ştia de regula de 3 simplă. Cum scade de la 11,4% la 8,9%? Ăsta e un mare semn de întrebare. Poate că ar fi trebuit să explice. Poate că îngrijorarea noastră, a celor care citim aceste cifre, e nejustificată şi chiar au un plan. Au un plan să restructureze, să desfiinţeze instituţii care sunt complet inutile, să reducă numărul. Dar nu prea cred că se poate face ...
Florin Negruţiu: Din ce ne citiţi?
Gabriel Biriş: Din documentul intitulat Planul fiscal-structural pe termen mediu. Antetul Guvernului României. Acesta este documentul, planul cu care s-a dus Guvernul României la Bruxelles. Domnul Boloş a fost ca să negocieze, să obţină acordul comisiei pentru ajustarea deficitului gradual pe şapte ani. Ştiţi că noi trebuia să avem deja spre 3% din PIB deficitul conform PNRR-ului.
Florin Negruţiu: Astea sunt ţintele, să obţină o indulgenţă, o dispensă de la comisie. Pentru că în momentul ăsta gaura este foarte mare, aproape 8% din PIB. Cine a făcut gaura asta atât de mare?
Gabriel Biriş: Guvernul. Guvernul Ciolacu, Guvernul Ciucă, guvernul dinainte, toate guvernele au contribuit cât un pic la creşterea găurii.
Florin Negruţiu: Deci vă duceţi cu aceste foi la Bruxelles. Aveţi garanţia că cei de acolo, de la comisie, nu ştiu cine a făcut gaura şi vor accepta acest plan?
Gabriel Biriş: Adică să înţeleg că puneţi la îndoială credibilitatea celor care negociază planul?... Acest plan nu poate să convingă pe nimeni... Observaţiile astea pe care eu le-am făcut în 3 minute, probabil că oamenii de acolo le-au făcut într-un minut.
Şi vă mai dau un exemplu de ce spun că e neserios. La asistenţă socială. Păi, dacă mă uit la asistenţa socială, cea mai mare parte sunt pensiile din cheltuiala asta. Mă uit la ultimii 3 ani, 2029, 2030, 2031, văd că ponderea, astăzi fiind 12,5%, scade de la 11,4% la 11%, la 10,7%. Păi, nu-i asta fix perioada în care se pensionează decreţeii? N-ar trebui să explodeze costurile cu asistenţa socială?
Şi la fel şi aici, la venituri. Dacă mă uit la CAS, în aceeaşi perioadă, e 6,4%. Păi, când ţie îţi pleacă o cohortă semnificativă de oameni, mult mai mare, cel puţin dublă, dacă nu chiar triplă, faţă de cohorta care intră, şi oamenii care se pensionează au salarii semnificativ mai mari decât oamenii care intră în piaţa muncii, din care, să nu uităm că 45% sunt analfabeţi funcţional. Deci este complet neserios să spui că nu-ţi scad veniturile din CAS şi, de asemenea, complet neserios să spui că nu-ţi cresc cheltuielile cu pensiile.
Şi, de asemenea, e complet neserios să zici că poţi să scazi atât de semnificativ cheltuielile cu salariile în 2025, imediat după alegeri. Când noi probabil că o să avem guvern undeva prin ianuarie-februarie şi bugetul o să-l avem după.
Florin Negruţiu: Dacă aţi fi la Bruxelles şi a venit Guvernul României cu planul ăsta, care ar fi întrebarea pe care le-aţi pune-o celor de la Guvern?
Gabriel Biriş: Cum faceţi asta? Bănuiesc că fiind un sumar executiv, mai există rezumat executiv, mai există nişte materiale în spate.
Florin Negruţiu: Anul 2024 este anul în care au crescut pensiile semnificativ. Deci cheltuielile au crescut foarte mult.
Gabriel Biriş: Asta e altă poveste, pentru că sunt multe elemente. Dacă ne uităm la asistenţa socială, la anul, deşi avem, doar din creşterea asta de care aţi spus dumneavoastră, a pensiilor un impact de 25 de miliarde suplimentar faţă de anul ăsta, că anul ăsta impactul recalculării a fost doar pe patru luni, creşte doar cu 0,2% din PIB. Nu pare serios.
Adică, vă spun sincer, asta ar fi prima întrebare: Cum o faceţi? Şi, după aia, m-aş uita pe tabele şi le-aş lua la puricat. Pentru că eu nu m-aş aştepta ca cifrele astea să fie serioase şi analizele să fie serioase de la cineva, adică Guvernul României, care mi-a arătat că e complet neserios. Şi să vă spun de ce.
Vă dau un exemplu. În 2022, am semnat PNRR-ul, nu? Prin PNRR ne-am asumat eliminarea graduală a scutirilor. Prima măsură de eliminare graduală a scutirilor a fost făcută de drept de Parlament, nu aprobată de guvern, scutirea de impozit pe salarii şi contribuţia la sănătate a 500.000 de lucrători în agricultură şi industria alimentară. După care a doua măsură de reducere a excepţiilor a fost introducerea impozitului de 1% pe bursă în România. Cam ce seriozitate poţi să mai ai când tu, a doua zi, după ce ai semnat o hârtie, faci exact pe dos?
