Kovesi: Sper că politicienii care atacă în mod repetat DNA să fie sancţionaţi la vot de cetăţeni

Atacurile politicienilor la adresa DNA, impasul creat de refuzul Parlamentului de a aviza cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi miniştrilor, proiectele de lege care vizează modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, precum şi problema demnitarilor care revin în funcţii deşi au fost condamnaţi pentru corupţie, sunt doar câteva dintre subiectele pe care le-a abordat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în cadrul unui interviu acordat Agerpres.

Atacurile politicienilor, slab sancţionate

Unele afirmaţii ale politicienilor la adresa DNA au fost considerate de către Inspecţia judiciară, în mod repetat, ca aducând atingere independenţei justiţiei, însă, Kovesi a explicat că, dincolo de acest verdict, nu se întâmplă nimic.

"Nu se aplică niciun fel de sancţiune, nici pecuniară, nici de altă natură, politicienii nu sunt opriţi în niciun fel să mai dea astfel de declaraţii. Ceea ce este important pentru sistemul judiciar şi, în primul rând, pentru DNA este să tragă un semnal de alarmă atunci când astfel de declaraţii depăşesc cadrul legal, atunci când întreaga activitate a instituţiei este umbrită prin aceste declaraţii, atunci când se pune sub semnul întrebării asupra independenţei sau imparţialităţii unei instituţii. Sper să existe o sancţiune din partea cetăţenilor atunci când merg la vot cu privire la politicienii care atacă în mod repetat activitatea DNA şi o fac într-un mod total nejustificat", a explicat şefa DNA.

Impasul creat de Parlament

Întrebată cum crede că ar trebui rezolvat impasul creat în urma respingerii, de către Parlament, a cererilor de ridicare a imunităţii în cazul unor parlamentari sau miniştri, Kovesi a replicat:

"Din păcate, este un vot politic care blochează o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple. Şi poate că nu se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană. Cred că o modificare legislativă ar fi extrem de importantă. Dacă ar fi să ne raportăm la persoane care au anumit statut în România — şi dacă m-aş referi la statutul magistraţilor, şi ei beneficiază de imunitate — trebuie obţinut un aviz înainte de a fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv. Însă, dacă mă refer la imunitatea pe viaţă pe care o au miniştrii sau foştii miniştri, aceasta este unică.

Nu poţi să anchetezi un ministru sau un fost ministru în lipsa unei aprobări din partea Parlamentului, spre exemplu, dacă acel ministru deţine şi calitatea de parlamentar. În aceste situaţii, anchetele se blochează şi nu pot să-şi urmeze cursul. Spre exemplu, sunt situaţii în care foşti miniştri deţin în continuare bunurile despre care există suspiciuni că ar fi fost obţinute cu titlu de mită. Pentru nicio persoană din România nu există o astfel de imunitate. Nici măcar pentru magistraţi sau parlamentari, care se bucură de imunitate doar în ceea ce priveşte arestarea şi percheziţionarea. Deci, cred că o modificare legislativă cel puţin în a echilibra într-un fel aceste imunităţi este necesară."

Demnitarii care revin în funcţii deşi au fost arestaţi sau condamnaţi

Anumiţi demnitari, aleşi locali sau şefi de instituţii, revin în funcţii, deşi au fost arestaţi preventiv sau condamnaţi. Laura Codruţa Kovesi este de părere că avem de-a face cu o "lacună a legislaţiei."

"Există, din păcate, foarte multe situaţii în care persoane condamnate pentru corupţie continuă să exercite funcţii publice, de obicei exact aceeaşi funcţie pentru care au fost condamnaţi. Dacă ar fi să fac o paralelă între magistraţi şi ceilalţi care deţin funcţii publice, pot să vă spun că la magistraţi în momentul trimiterii în judecată ei sunt suspendaţi din funcţie. Din păcate, pentru parlamentari, pentru preşedinţi de consilii judeţene sau pentru alte persoane care conduc instituţii publice această regulă nu este aplicabilă.

De foarte multe ori am văzut preşedinţi de Consilii Judeţene sau primari care au ieşit din arest preventiv şi s-au dus la primărie sau la CJ şi au continuat să-şi exercite funcţiile, am văzut parlamentari care au fost condamnaţi şi care au mers în continuare în Parlament. Cred că ar trebui să existe o modificare legislativă şi să existe o interdicţie clară de a mai exercita funcţii publice în situaţia în care persoanele sunt condamnate pentru astfel de fapte", a afirmat procurorul-şef al DNA.

Proiectele de lege care vizează modificare Codului Penal şi a celui de Procedură Penală

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat recent că nu crede că vreo modificare a legislaţiei penale va fi adoptată dacă nu are şi avizul ministerului pe care îl conduce. Întrebată dacă această declaraţie o linişteşte, Kovesi a răspuns negativ.

"Desigur că nu mă linişteşte. Ne-am obişnuit ca la fiecare două sau trei săptămâni să mai apară câte un proiect de modificare a Codului penal, a Codului de procedură penală sau a legii de organizare judiciară, prin care nu se încearcă ajutarea instituţiilor din sistemul judiciar, ci dimpotrivă, se încearcă limitarea atribuţiilor pe care le avem, limitarea instrumentelor pe care le folosim în investigaţiile noastre. Sunt foarte multe proiecte de lege care se propun direct în Parlament. Nu sunt sigură că pe toate aceste proiecte Ministerul Justiţiei le avizează sau nu.

Am văzut de foarte multe ori situaţii în care, deşi sistemul judiciar a făcut anumite propuneri de modificare, ele nici măcar nu au fost luate în discuţie sau nici măcar nu au fost trecute pe ordinea de zi în Parlament. Deci, cu siguranţă din această perspectivă nu putem să stăm liniştiţi. Există, dacă putem să spunem aşa, o presiune a acestor modificări legislative, pentru că niciodată nu ştim de ele din timp, niciodată nu ştim ce apare pe ordinea de zi. Spre exemplu, chiar luni a fost un astfel de proiect despre care noi nu ştiam. A fost depus undeva în luna iunie, s-a discutat luni şi era un proiect care sigur limita atribuţiile instituţiilor judiciare dacă el ar fi fost adoptat", a explicat Kovesi.

Anchetele care vizează persoane cu funcţii importante în stat

Anchetele DNA care vizează persoane cu funcţii publice importante pot sau nu pot să conducă la o criză politică sau economică în România, aşa cum se vehiculează în media? Cu siguranţă că pot, afirma şefa DNA, însă asta nu are legătură cu instituţia pe care o conduce.

"Noi nu avem legătură cu ce se întâmplă în spaţiul politic sau în spaţiul economic. Desigur că, atunci când sunt implicate persoane care deţin în acelaşi timp şi calitatea de politician într-un partid, cu siguranţă se poate vorbi despre o criză politică. Am auzit discuţii de acest gen, însă nu e problema noastră. Noi anchetăm persoane pentru presupuse fapte de corupţie şi le anchetăm pentru ca la un anumit moment, la momentul anchetei sau la momentul comiterii faptei penale deţin o funcţie într-o instituţie publică. Cred că ar fi binevenit a se lămuri această problemă de a deţine simultan şi o funcţie într-un partid, şi o funcţie într-o instituţie publică.

Nu este problema DNA că un preşedinte de consiliu judeţean pe care noi îl investigăm într-o anchetă are, în acelaşi timp, şi calitate de preşedinte de partid sau o altă funcţie de conducere într-un partid. Noi nu-l anchetăm pentru că face parte dintr-un anumit partid, ci noi anchetăm fapte penale, persoane care deţin anumite funcţii în instituţiile publice. Cred că dacă această problemă a diferenţierii între funcţia politică şi funcţia publică ar fi lămurită, atunci nici DNA n-ar fi acuzată că face dosare cu politicieni. În principal, noi avem o competenţă stabilită expres prin lege şi pe care nu o modificăm în funcţie de cum o persoană sau alta devine membru al unui partid sau al altui partid", a declarat Kovesi.

Schimbare de mentalitate

"Cred că în această luptă de combatere a corupţiei, mai ales la nivel înalt, nu este suficientă doar o instituţie cum este DNA şi cred că ceea ce facem noi trebuie dublat întotdeauna de măsuri preventive. Cred că ceea ce a făcut DNA în ultimii ani a dus la schimbarea mentalităţilor. Sunt foarte mulţi cetăţeni revoltaţi de faptul că li se pretinde mită, care vin să reclame acest lucru. Sunt foarte mulţi funcţionari de instituţii cărora li se oferă mită şi vin şi ne sesizează cu privire la aceste lucruri.

Cred că foarte mulţi dintre funcţionarii care lucrează în ministere au devenit mai atenţi, mai corecţi cu documentele pe care le întocmesc, tocmai datorită acţiunilor pe care DNA le-a făcut. Cred că o modificare a mentalităţilor, o creştere a (încrederii — n.r.) cetăţenilor în instituţiile judiciare se datorează dosarelor şi activităţii desfăşurate de DNA", a mai precizat Kovesi.

Pentru a citi integral interviu acordat de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie intraţi aici