Averile corupţilor sunt în siguranţă. Kovesi critică din nou prestaţia celor de la ANAF
De ani buni, ANAF recuperează doar o mică parte a prejudiciilor din dosarele penale, deşi instanţele de judecată au pronunţat hotărâri definitive în acest sens.
Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015 (Epoch Times România)
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, s-a plâns din nou de lipsa de performanţă a Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), instituţie responsabilă de recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie - un element atât de important pentru descurajarea acestui fenomen care a cangrenat România.
Nemulţumirea şefei DNA este legată de faptul că, în timp ce procurorii DNA pun sechestre asigurătorii pe bunuri şi conturi în valoare de sute de milioane de euro şi judecătorii dau decizii definitive de confiscare, inspectorii ANAF - instituţie subordonată Ministerului de Finanţe - nu îşi fac datoria şi recuperează doar o mică parte a prejudiciilor din dosarele penale (aproximativ 10%, potrivit informaţiilor prezentate de preşedintele Klaus Iohannis la ultimul bilanţ DNA - n.r.).
"Noi atunci când facem o investigaţie, obligaţia noastră este să identificăm banii şi bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, le punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF-ului, atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare", a declarat joi seara Laura Codruţa Kovesi, într-un interviu acordat Digi24.
Kovesi a amintit că, doar în dosarele instrumentate de procurorii DNA, suma care trebuie confiscată de ANAF se ridică 310 milioane de euro, dar în afară de DNA mai există şi DIICOT şi toate structurile de parchet din România astfel încât statul are de recuperat sute de milioane de euro, instanţele de judecată pronunţând decizii de confiscare în acest sens.
"Sper ca lucrurile se vor mişca, pentru ca şi în acest an, până în acest moment, noi am indisponibilizat valori şi bunuri în cuantum de aproape 190 de milioane de euro. Cu siguranţă avem foarte multe hotărâri judecătoreşti de condamnare, avem peste 660 de persoane condamnate doar în acest an, iar judecătorii au dispus şi acolo confiscarea unor bunuri şi valori. Aceste sume se tot adună.
Trebuie să existe un moment 0 în care statul să înceapă să execute sume şi să încaseze aceşti bani la bugetul de stat. Dacă Ministerul Finanţelor nu se descurcă cu acest lucru, atunci poate să dea această atribuţie instituţiilor din sistemul judiciar, la Ministerul Justiţiei, sau la alţii care vor să facă acest lucru. Este inadmisibil să depunem un aşa de mare efort instituţional, dispunem confiscarea sumelor, după care nu se întâmplă nimic", a precizat Kovesi.
ANAF reacţionează: Este profund incorect
"În ciuda faptului că în data de 8 aprilie 2015 a fost făcut public raportul cu privire la situaţia recuperării prejudiciilor provenite din hotărârile judecatoresti definitive, în spaţiul public continuă să fie vehiculată ideea că ANAF este singura instituţie responsabilă pentru gradul scăzut al recuperării acestora. (...)
Este profund incorect ca ANAF, instituţie angajată într-un proces de reformă complex, care are ca principal obiectiv eficientizarea colectării veniturilor rezultate în urma obligaţiilor declarative şi de plată, să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor. (...) 53,6% din totalul de prejudicii trimise spre executare ANAF sunt nerecuperabile (similar arieratelor nerecuperabile) din motive independente de ANAF.
Gradul de încărcare al ANAF în ce priveşte activitatea de recuperare a arieratelor şi a altor sume datorate bugetului este extrem de mare şi, implicit, resursa umană şi materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depăşită", se arată într-un comunicat de presă remis vineri de ANAF.
