Kovesi, despre anchetele legate de referendum: Procurorii DNA nu au făcut niciun abuz, doar au investigat
alte articole
Codruţa Kovesi, procurorul general al României a precizat miercuri că procurorii DNA nu au făcut niciun abuz în anchetele asupra fraudelor de la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Aceştia doar au analizat plângerile pe care le-au primit, relatează B1 TV.
“Noi nu cercetăm cetăţenii pentru că au votat, nici pentru modul în care au votat, nici măcar nu sunt întrebaţi cum au votat. Procurorii nu au făcut niciun abuz, ci au dat curs plângerilor care ne-au fost adresate” a declarat Codruţa Kovesi.
Totodată, Kovesi a explicat că din peste 500 de plângeri strânse până acum, mai bine de jumătate din ele se referă la mita electorală.
“Din cele peste 500 de plângeri care ne-au fost adresate, mai multe de jumătate privesc infracţiunea de împiedicare a dreptului de vot sau au ca obiect mita electorală. Din primele investigaţii s-a stabilit că sunt persoane care au votat atât pe lista electorală permanetă, cât şi pe lista electorală suplimentară. La foarte multe persoane apare aceeaşi semnătură, apar CNP-uri dublate”, a adăugat procurorul general.
Din cauza suspiciunilor de fraudă, procurorii DNA au declanşat anchete în mai multe judeţe din România, precum Teleorman, Vrancea, Mehedinţi şi Giurgiu. Astfel, în judeţul Vrancea, comuna Suraia ar fi existat cazuri de vot multiplu. DNA a verificat comuna Suraia din judeţul Vrancea, în legătură cu referendumul, existând suspiciuni că ar fi existat cazuri de vot multiplu. Anchete au fost demarate şi în judeţele Olt şi Gorj, procurorii intrebandu-i pe oamenii de acolo dacă îşi recunosc semnăturile pe listele folosite la referendum.
Responsabilii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au precizat că în cele peste 500 de dosare nu sunt cercetate persoanele care au votat şi nu este verificat modul în care cetăţenii au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale.
Ei au mai afirmat că în dosarele privind referendumul este necesară audierea mai multor persoane despre care există indicii că au fost trecute fictiv pe listele electorale permanente sau suplimentare. Înainte de a fi ascultaţi, martorii depun jurământ cu mâna pe cruce sau pe Biblie.
Cei de la Parchet au mai explicat că o parte din cele peste 500 de dosare sunt înregistrate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde se efectuează cercetări cu privire la comiterea unor infracţiuni prevăzute de Legea 78/2000.
Nu demult Crin Antonescu îi cerea explicaţii lui Kovesi despre anchete
Preşedintele interimar îi ceruse explicaţii publice procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, pentru anchetele efectuate de către procurori legate de fraudele de la referendum.
Pe 15 august, Crin Antonescu a cerut explicaţii publice procurorului general Codruţa Kovesi cu privire la scopul, mijloacele şi natura cercetărilor pe care procurorii le fac în ultimele zile în legătură cu desfăşurarea referendumului. De asemenea, liderul USL i-a solicitat preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să convoace o şedinţă a instituţiei pe tema cercetărilor "masive" făcute de procurori pe tema referendumului, prilej cu care s-ar putea discuta şi situaţia ministrului de la justiţie.
Drept urmare a acestui lucru, responsabilii de la Ministerul Public au cerut reprezentanţilor celorlalte puteri "să se abţină de la declaraţii care ar putea fi interpretate ca presiuni la adresa procurorilor".
Şi Consiliul Superior al Magistraturii a adus critici l-a adresa afirmaţiilor şi solicitărilor lui Crin Antonescu, reiterând apelul la neinterferenţă a actorilor politici în sfera justiţiei, pentru a se respeca principiile fundamentale ale statului de drept, ce statuează supremaţia legii şi independenţă actului de justiţie.
În plus, conducerea CSM a hotărât să sesizeze Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări în ceea ce priveşte posibila afectare a independenţei justiţiei şi a principiilor statului de drept, ca urmare a declaraţiilor acestora care vizează cercetările penale efectuate de
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.
Sesizarea a fost făcută în aceeaşi zi în care Philip Gordon, asistentul Secretarului american de Stat, Hillary Clinton a fost în vizită la Bucureşti pentru a sta de vorbă cu Victor Ponta şi Crin Antonescu despre posibilele derapaje de la democraţie din ultimul timp petrecute în România. În urma discuţiilor, Gordon a declarat că SUA susţin cele 11 puncte redactate de Comisia Europeană la adresa autorităţilor de la Bucureşti. El a afirmat că rămâne de văzut dacă autorităţile române vor respecta ceea ce au declarat la întâlnirile din 13 august.