Jurnalist polonez: ”Kaczyński nu este Viktor Orban, dar va copia unele din politicile sale” (interviu)

”Jarosław Kaczyński nu poate fi asemănat în niciun caz cu Viktor Orban. El a ales un drum politic diferit, dar cred că noul guvern va copia unele din politicile lui Orban, precum taxa bancară şi taxa pe supermarketuri. Noul guvern promite de asemenea politici economice pro-creştere şi o politică socială mai activă, aşa cum a promis şi Orban”, susţine Hubert Koziel, jurnalist la cotidianul"Rzeczpospolita”.

Epoch Times: Ce a provocat actualele proteste masive din Polonia împotriva preşedintelui Duda şi a guvernului PiS?

În iunie Parlamentul dominat de Platforma Civică şi de PSL, care astăzi sunt partide de opoziţie, au schimbat legea privind Curtea Constituţională şi au desemnat 5 noi membri ai acesteia, deşi avea dreptul doar la doi. La acea vreme, Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) a declarat că au ales noi membri încălcând legea. În prezent, noul Parlament a anulat nominalizările făcute de PO şi PSL în urmă cu câteva luni. Partidul lui Jarosław Kaczyński şi partidul Kukiz '15 al rockerului Paweł Kukiz au votat pentru anulare, iar PiS a ales 5 noi judecători constituţionali. În ciuda faptului că ceilalţi 10 judecători constituţionali au declarat această anulare ca nefiind valabilă, cei cinci judecători constituţionali noi numiţi de PiS au depus jurământul.

PO, PSL şi Nowoczesna (partidul liberal al lui Ryszard Petru) susţin că PiS încearcă să controleze Curtea, dar acest partid are doar 5 oameni în CC, din 15 membrii. PO, PSL şi SLD (partid de stânga, postcomunist) alimentează protestele împotriva noului guvern şi a preşedintelui pur şi simplu pentru că vor să-şi mobilizeze baza politică după pierderea ultimelor alegeri parlamentare. Nowoczesna încearcă să devină liderul opoziţiei. De partea cealaltă, PiS încearcă să slăbească Curtea Constituţională deoarece aceasta a fost ostilă precedentului guvern al acestui partid şi a blocat reforme politice şi sociale precum deschiderea profesiilor juridice (astfel ca tinerii să ajungă mai uşor avocaţi), legea lustraţiei (publicarea informaţiilor despre foştii agenţi şi informatori ai serviciilor de securitate comuniste).

Asistăm la o criză legată de faptul că noua putere încearcă să preia controlul asupra justiţiei şi a presei poloneze?

Nu, asistăm mai degrabă la o criză legată de schimbările mai profunde din politica şi societatea poloneză. În timpul alegerilor, stânga postcomunistă a fost scoasă din Parlament. PO şi PSL au fost bătute rău de PiS, iar partidul de dreapta Kukiz'15 a devenit unul important şi puternic.

Tinerii au votat în mare parte pentru partidele populiste pentru că voiau să scape de establismentul vechi. PiS încearcă să realizeze acest vis. Curtea Constituţională era văzută de alegătorii săi şi ai Kukiz'15 ca o redută a oligarhiei juridice, intangibilă şi care nu putea fi trasă la răspundere pentru nicio greşeală, şi în general ca o instituţie profund coruptă.

Politicienii PiS simpatizează cu Fidesz, dar realitatea on the ground este foarte diferită în Polonia de cea din Ungaria.

Nu cred că PiS vrea să controleze presa în general, ci doar televiziunea publică. Acest lucru este foarte rezonabil deoarece TVP este condusă de oameni nominalizaţi politic de PO, PSL şi SLD şi este foarte ostilă faţă de noul guvern şi de preşedinte. Pe de altă parte, nu există încercări de a controla presa privată care este în mare parte deţinută de germani.

Anumite voci acuză actuala putere de la Varşovia că-l ia pe premierul ungar Viktor Orban drept model. Vedeţi un pericol al ”Orbanizării” Poloniei, care ar putea avea consecinţe similare asupra presei şi a instituţiilor?

Situaţia şi tradiţia politică în Polonia este foarte diferită de cea din Ungaria. Jarosław Kaczyński nu poate fi asemănat în niciun caz cu Viktor Orban. El a ales un drum politic diferit, dar cred că noul guvern va copia unele din politicile lui Orban, precum taxa bancară şi taxa pe supermarketuri. Ideea sa este de a face instituţiile responsabile pentru criza financiară să plătească pentru reformele sociale şi de a-i întări pe micii retaileri polonezi. Noul guvern promite de asemenea politici economice pro-creştere şi o politică socială mai activă, aşa cum a promis şi Orban. Politicienii PiS simpatizează cu Fidesz, dar realitatea on the ground este foarte diferită în Polonia de cea din Ungaria.

Este cu adevărat ameninţată democraţia în Polonia?

Nu, PiS este profund ancorată în mişcarea Solidarnosc şi în cercurile intelectuale de stânga. Ei nu sunt decât moderat naţionalişti. Nu văd riscul ca preşedintele Duda să devină noul Putin sau Erdogan. Poate că guvernul va încerca să emuleze succesul politic al lui Viktor Orban, dar eu nu-l consider pe Orban un dictator nedemocratic. El a schimbat regulile constituţionale pentru că avea susţinerea democratică să facă asta. El a câştigat trei alegeri democratice din 2010 încoace.

UE a cerut noului guvern polonez să respecte Constituţia şi drepturile fundamentale şi a criticat acţiunile PiS. Ce pârghii are UE asupra guvernului polonez?

Deocamdată ei pur şi simplu ameninţă noul guvern. Ei pot tăia fondurile structurale pentru Polonia, dar doar în următorul cadru financiar multianual. Lui Orban nu i-au făcut nimic, şi nu vor putea să dea jos nici guvernul polonez. Mai mult, aş spune că adevărata problemă o vor avea în 2017, atunci când Marine Le Pen va deveni preşedintele Franţei.

Hubert Koziel este jurnalist la publicaţiile poloneze "Rzeczpospolita", "Parkiet" şi "Bloomberg Businessweek Poland".