Jocurile olimpice de la Soci şi problema Caucazului de Nord

Olimpiada de iarnă pentru care s-au cheltuit sume fabuloase este proiectul de suflet al preşedintelui rus Vladimir Putin, care vrea să o transforme într-un important instrument de soft power. Succesul mega-evenimentului ar putea fi însă subminat de posibile atentate teroriste. Problema Caucazului de Nord, cu componenta sa etnică şi islamică, revine din nou în actualitate, încurajată de represiunea rusă.

Pentru populaţiile din Caucazul de Nord, Jocurile Olimpice de anul acesta sunt un simbol al colonizării brutale de către ruşi şi al mutărilor de populaţii, care au stârnit mai apoi conflicte etnice. Soci este locul de unde cerchezii au fost alungaţi şi ucişi de armata rusă. Acesta a fost portul de unde învinşii au fost deportaţi în Imperiul Otoman.

Autorităţile ruse refuză astăzi să includă această minoritate în programul pentru Jocurile Olimpice, în ciuda apelurilor făcute de organizaţiile acesteia din diaspora de a recunoaşte genocidul în care şi-au pierdut viaţa înaintaşii lor.

În prezent, în teritoriile de baştină ale cerchezilor nu mai locuiesc decât câteva sute de mii de oameni aparţinând acestei minorităţi, ei fiind aproximativ 800.000 în toată Rusia. Cei care au fost alungaţi din patrie şi urmaşii lor trăiesc în ţări precum Iordania, Turcia sau alte state ale Orientului, în Balcani sau în SUA.

Ei cer recunoaşterea oprimării coloniale la care au fost supuşi, dreptul de a se reîntoarce în patria lor şi unirea teritoriilor lor într-o unitate administrativă comună. O parte dintre ei vor să se folosească de Jocurile Olimpice pentru a atrage atenţia lumii în legătură cu istoria tragică a poporului lor. Alţii cer boicotarea evenimentului sportiv pe motiv ca în această regiune, exact unde vor avea loc competiţiile de ski, a avut loc acum 150 de ani un genocid, explică Uwe Hallbach, cercetător german specializat în spaţiul est-european şi euroasiatic, la think-tank-ul Stiftung fuer Wissenschaft und Politik (SWP).

Autorităţile ruse refuză însă popularea Caucazului de Nord cu membri ai diasporei şi i-au intimidat constant pe activiştii cerchezi pentru aceste cauze înainte de Jocurile Olimpice prin arestări, interogatorii, percheziţii la domiciliu şi ameninţări.

Ameninţarea jihadistă

Nu de acest factor etnic şi moral din Caucazul de Nord se teme însă Putin, care nu vrea să rişte un insucces al cosmetizării imaginii Rusiei, ci de pericolul islamist şi terorist.

Doku Umarov, conducătorul jihadiştilor clandestini ceceni, care luptă pentru constituirea unui califat în Caucazul de Nord şi care a revendicat mai multe atentate teroriste în Rusia, ameninţa în iulie 2013 cu atacuri împotriva Jocurilor Olimpice de la Soci, acuzând „un dans satanic pe rămăşiţele înaintaşilor noştri ce au fost ucişi şi îngropaţi aici pe coasta Mării Negre, care trebuie împiedicat cu toate mijloacele”. El se referea la cerchezi.

Cu siguranţă influenţa lui Umarov în Caucazul de Nord nu trebuie exagerată. Chiar dacă toate grupurile din regiune s-au confruntat cu mutările forţate de populaţie şi cu abuzurile forţelor de securitate ruseşti, cu teroare şi violenţă, ele au idei foarte diferite. Jihadiştii au profitat însă de faptul că mulţi locuitori au fost dezamăgiţi de corupţia şi incompetenţa autorităţilor din Republicile autonome şi li s-au alăturat.

Islamiştii radicali au justificat însă prin jihad nu doar lupta împotriva forţelor de securitate ruse, ci şi acte împotriva unor civili nevinovaţi, ceea ce a alienat multe grupuri. Jihadiştii luptă şi împotriva ateilor şi a musulmanilor moderaţi. În plus, mutarea populaţiilor din timpul lui Stalin a ascuţit conflicte etnice, care au fost accentuate de stabilirea arbitrară a graniţelor administrative şi de reîntoarcerea unor populaţii în vremea lui Hruşciov.

Jihadiştii au refuzat o identitate construită pe baze etnice, tribale şi locale şi insistă pe proclamarea ”Emiratului islamic caucazian”. Ei au revendicat numeroase atentate asupra unor obiective ruseşti precum cel asupra aeroportului Domodedowo din capitală în ianuarie 2011.

Pentru construirea facilităţilor olimpice au fost încălcate drepturile muncitorilor angajaţi, ale locuitorilor relocaţi fără compensaţie şi au fost ignorate cererile cerchezilor de a nu ţine JO pe teritoriul unde au fost ucişi strămoşii lor.

Chiar dacă marja de manevră a lui Umarov este limitată, din cauza măsurilor represive luate în ultimii de forţele de securitate ruse şi de preşedintele cecen, experţii ruşi avertizează că ameninţarea sa este serioasă pentru că reţeaua teroristă este flexibilă. „Emiratul caucazian funcţionează ca o structură difuză, fără o structură centrală şi fără un lanţ de comandă de sus în jos. Nu întâmplător subgrupurile îşi schimbă adesea numele şi conducătorii”, explică expertul Serghei Makedonov de la Center for Internaţional and Strategic Studies, citat de Tagesschau.

„Umarov are influenţă asupra unor grupuri din Caucazul de Nord, dar orice grup de luptă poate acţiona independent când crede că este cazul. În plus, atentatorii sinucigaşi pot acţiona pe cont propriu ”, spune o altă expertă.

De aceste atentate comise de lupi singuratici sau de grupuri mici care acţionează autonom se tem cel mai tare Putin şi americanii, care vor aduce şi distrugătoare în Marea Neagră pentru a contribui la efortul de a asigura securitatea participanţilor la Jocurile Olimpice.

Pe de altă parte, miile de poliţişti, soldaţi şi forţe speciale desfăşurate pentru a dejuca eventuale atentate teroriste, ar putea să fie insuficienţi pentru prevenirea acestora. Andrei Soldatov, un jurnalist rus expert în servicii secrete şi terorism, avertizează că teroriştii pot pătrunde în zonele securizate, folosindu-se de corupţia din Rusia, prin mituirea unor angajaţi ai statului. În opinia sa, teroriştii recrutează tot mai des etnici ruşi convertiţi la Islam pentru atentate deoarece aceştia sunt mai greu de identificat.

Violarea drepturilor omului

Un raport recent al Internaţional Crisis Group intitulat sugestiv ”Too Far, Too Fast: Sochi, Tourism and Conflict in the Caucasus” arată că Rusia a investit 51 de miliarde de dolari în Olimpiada de la Soci, dar nu a asigurat protecţia facilităţilor împotriva ameninţărilor jihadiste.

Mai mult documentul ICG constată pe de altă parte că în construirea facilităţilor olimpice au fost încălcate drepturile muncitorilor angajaţi, ale locuitorilor relocaţi fără compensare şi că au fost ignorate cererile cerchezilor de a nu ţine JO pe teritoriul unde au fost ucişi strămoşii lor.

O altă problemă identificată este că Olimpiada este menită să fie punctul de plecare pentru un plan ambiţios, dar riscant de dezvoltare a turismului în tot Caucazul de Nord, inclusiv în zonele unde insurgenţa este activă. Proiectul North Caucasus Resorts (NCR) urmăreşte crearea unor mari staţiuni turistice, inclusiv în Dagestan şi Cecenia, care să atragă anual 3,5 milioane de turişti şi să creeze cel puţin 160.000 de noi locuri de muncă, la un cost estimat de 15 miliarde de dolari.

Pentru a realiza aceste proiecte faraonice, Rusia a întărit represiunea împotriva islamiştilor şi a altor grupuri în Daghestan şi Inguşeţia, înainte de Jocurile Olimpice. Aici este şi problema de fond. Vladimir Putin încearcă să ascundă sub preş încălcările drepturilor omului, conflictele menţinute de forţele de securitate ruse în Caucazul de Nord, represiunea şi crimele, dar tocmai această strategie creşte riscul unor atentate teroriste care ar putea să-i arunce în aer demonstraţia de soft power, menită să îmbunătăţească imaginea Rusiei în lume.