Jobbik, în conflict deschis cu statul român. Va ataca în instanţă decizia MAI impusă unora dintre membrii săi

(ATTILA KISBENEDEK / AFP / Getty Images)

Partidul de extremă dreaptă Jobbik va ataca la Curtea de Apel Bucureşti interdicţia de a intra în România timp de un an primită de doi dintre membrii săi, respectiv parlamentarii Istvan Szavay şi Gyula Gyorgy Zagyva, a anunţat marţi, în cadrul unei videoconferinţe, deputatul Szavay Istvan.

Gyorgy Szavay ar fi trebuit să participe marţi la un forum Jobbik care s-a desfăşurat la Sfântu Gheorghe, dar ca urmare a interdicţiei primite el a fost nevoit să le răspundă jurnaliştilor prin intermediul unui videocamere. Acesta a subliniat că "puterea şovină" din ţara noastră l-a "silit" să recurgă la această soluţie. Deputatul a afirmat că interdicţia impusă de MAI contravine legislaţiei europene şi internaţionale.

„Vom ataca interdicţia la Curtea de Apel Bucureşti în termen, întrebarea este ce înseamnă acest termen, întrucât până în prezent nu am primit nicio înştiinţare oficială, am aflat despre decizia autorităţilor române din presă”, a declarat Szavaly, adăugând că probabil şi ceilalţi doi maghiari care au primit interdicţie vor contesta decizia.

Totodată, Szavaly le-a transmis mulţumiri preşedintelui Traian Băsescu şi Guvernului Ponta pentru că, prin intermediul campania lor împotriva Jobbik, au aflat de prezenţa partidului în Transilvania şi cei are nu ştiau până acum de el. Politicianul maghiar le-a mulţumit şi celor de la UDMR, „care s-a delimitat de Jobbik”. Szavaly s-a arătat nemulţumit şi de diplomaţia ungară pentru că nu a luat nicio poziţie faţă de interdicţie.

Szavay considră că decizia României este scandaloasă şi explicaţia interdicţiei este vagă. Parlamentarul a susţinut că formaţiunea pe care o reprezintă nu a făcut nimic care să justifice luarea unei astfel de măsuri şi a acuzat faptul că Jobbik a căzut victimă unui aspect legat de politica internă.

În opinia lui Szavay, măsura luată de MAI nu vizează numai Jobbik, ci toată comunitatea maghiară din Transilvania, aceasta fiind o modalitate de intimidare folosită de autorităţile române. Politicianul a subliniat că Jobbik nu va permite acest lucru şi a anunţat că formaţiunea îşi va prezenta programul în Transilvania, pentru ca acesta nu include nimic care să încalce în vreun fel legile din România.

Amintim că la 17 martie, MAI anunţa că patru cetăţeni ungari au interdicţie de a intra în România timp de un an. Este vorba despre doi parlamentari ai Jobbik, Istvan Szavay şi Gyula Gyorgy Zagyva, Zsolt Tyirityan din cadrul Oastei Haiducilor şi Bela Mikola, membru al Jobbik şi al organizaţiei paramilitare Noua Gardă Ungară.

Purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, preciza că interdicţia a fost dispusă „cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României”.

„Referitor la aceste persoane există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României”, a explicat aceasta.

Preşedintele Traian Băsescu le transmisese politicienilor maghiari că "statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituţiei. Oricine poate fi expulzat dacă nu respectă legile şi Constituţia".

"Obiectivul nostru este ca oamenii politici maghiari să nu utilizeze perioadele de campanie electorală pentru a face declaraţii care contravin Constituţiei României, statului de drept şi comportamentului unui oaspete pe teritoriul altor ţări", a adăugat şeful statului.

Reacţia României a venit după ce de Zilei Libertăţii Secuieşti, circa 3.500 de manifestanţi au mărşăluit prin Târgu Mureş cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, precum şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. La eveniment au participat şi liderul partidului de extremă dreaptă Jobbik, extremiştii Gărzii Maghiare şi cei ai Organizaţiei 64 de Comitate. La un moment dat extremiştii maghiari acoperiţi cu cagule au atacat forţele de ordine cu pietre şi petarde. Nu au lipsit nici solganurile de genul „Ţinutul Secuiesc nu este România”, „Să piară Trianonul”, „Autonomie” sau „Ţiganilor, plecaţi acasă!”. După acest eveniment au urmat o serie de declaraţii ale politicienilor maghiari, printre care şi vicepremierul Ungariei, în care aceştia cereau autonomia Ţinutului Secuiesc.