Jobbik cere pedepsirea României pentru că a interzis accesul unor politicieni maghiari extremişti

Guvernul Ungariei trebuie să răspundă printr-o acţiune hotărâtă în cazurile în care cetăţenii ungari şi-au pierdut dreptul de a intra pe teritoriul altor ţări, cum este cazul interdicţiilor impuse de România şi Ucraina, a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, Istvan Szavay, vicepreşedintele partidului de extremă dreapta Jobbik, informează agenţia MTI, citată de Agerpres.

Revoltat de faptul că unor membri Jobbik li s-a interzis recent intrarea în România şi Ucraina "fără explicaţii", Istvan Szavay, care este printre cei vizaţi de o astfel de interdicţie, a acuzat guvernul ungar că a lăsat fără protecţie politicienii ungari care promovează interesele comunităţilor maghiare din ţările vecine şi a calificat procedura drept "revoltătoare."

Liderul Jobbik acuză Ministerul ungar de Externe că se autosesizează numai în cazul în care oficialilor de la Budapesta li se interzice intrarea în Statele Unite.

Bogdan Diaconu reacţionează

O primă reacţie la declaraţiile lui Szavay a venit din partea preşedintelui PRU, deputatul Bogdan Diaconu, care denunţă "scandalul" făcut recent de Jobbik în Ungaria din cauza cetăţenilor maghiari cărora li s-a interzis accesul în România "în urma actelor de extremism de care s-au făcut vinovaţi."

"Dacă patru extremişti maghiari nu pot intra în România (păcat că atât de puţini), vă anunţ cu bucurie că Vona Gabor, chiar dacă poate intra în România, are un dosar penal pe numele lui în urma plângerii penale pe care i-am făcut-o în 2013, aşa că dacă vine în România riscă să ajungă la închisoare pentru 12 ani, pedeapsa maximă pentru infracţiunile de care se face vinovat pe teritoriul României. De ce credeţi că Vona Gabor nu a mai apărut pe la noi să ne înveţe cum e cu autonomia?", întreabă Diaconu.

Purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, preciza, la vremea respectivă, că interdicţia a fost dispusă "cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României".

"Referitor la aceste persoane există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă, ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României", a explicat aceasta.

Preşedintele Traian Băsescu le transmisese atunci politicienilor maghiari că "statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituţiei. Oricine poate fi expulzat dacă nu respectă legile şi Constituţia".

"Obiectivul nostru este ca oamenii politici maghiari să nu utilizeze perioadele de campanie electorală pentru a face declaraţii care contravin Constituţiei României, statului de drept şi comportamentului unui oaspete pe teritoriul altor ţări", a adăugat şeful statului.

Reacţia României a venit după ce de Ziua Libertăţii Secuieşti, circa 3.500 de manifestanţi au mărşăluit prin Târgu Mureş cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, precum şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. La eveniment au participat şi liderul partidului de extremă dreaptă Jobbik, extremiştii Gărzii Maghiare şi cei ai Organizaţiei 64 de Comitate.

La un moment dat, extremiştii maghiari acoperiţi cu cagule au atacat forţele de ordine cu pietre şi petarde. Nu au lipsit nici solganurile de genul "Ţinutul Secuiesc nu este România", "Să piară Trianonul", "Autonomie" sau "Ţiganilor, plecaţi acasă!". După acest eveniment au urmat o serie de declaraţii ale politicienilor maghiari, printre care şi vicepremierul Ungariei, princare aceştia cereau autonomia Ţinutului Secuiesc.