În ce fel zahărul poate dăuna creierului şi cum poate el declanşa boala Alzheimer (III)

Sfaturi pentru o dietă ce menţine un creier sănătos şi funcţional ce poate preveni boala Alzheimer

Este din ce în ce mai clar faptul că acelaşi proces patologic ce conduce la rezistenţa la insulină şi la diabetul de tip 2 poate, de asemenea, să fie responsabil şi de alterarea în cazul creierului. Pe măsură ce mănânci mai multe zaharuri şi cereale, creierul devine suprasaturat cu glucoză şi insulină, ce obturează semnalul insulinic, conducând la lacune în gândire şi scăderea capacităţilor cognitive, până la urmă cauzând vătămarea permanentă a creierului.

În plus, atunci când ficatul este ocupat cu procesarea fructozei, pe care o transformă în grăsimi, este încetinită sever capacitatea sa de a produce colesterol. Acesta are un rol esenţial pentru creier, fiind indispensabil pentru conexiunile dintre neuroni. Într-adevăr, dovezi noi susţin faptul că reducerea consumului de fructoză este foarte importantă pentru a preveni boala Alzheimer.

Datorită faptului că nu există tratamente eficiente şi nici vreun leac, nu ai de ales decât să previi această afecţiune. Neurologul David Perlmutter explică faptul că Alzheimer-ul este o maladie degenerativă indusă în primul rând de stilul de viaţă, cele mai mari pagube fiind provocate de consumul excesiv de zahăr şi gluten.

Un alt factor important este dezvoltarea şi consumul excesiv de cereale modificate genetic, care acum se află în mai toate mâncărurile procesate din S.U.A. şi nu numai. Partea cea mai bună a respectării planului de nutriţie optimizat este aceea că ajută la prevenirea şi tratarea TUTUROR bolilor degenerative, incluzând Alzheimer. Cartea Dr. Perlmutter, Grain Brain conferă argumente puternice pentu eliminarea cerealelor din dietă, în special dacă vrei să îţi protejezi sănătatea cerebrală. În ceea ce priveşte dieta, următoarele sugestii pot fi printre cele mai importante în ceea ce priveşte tratarea Alzheimer-ului:

• Evită zahărul şi fructoza rafinată. Ideal ar fi să-ţi menţii totalul de zahăr şi fructoză sub 25 de grame/zi, sau chiar de 15 grame/zi dacă ai rezistenţă la insulină sau alte maladii asociate. Într-un studiu recent realizat pe animale, o dietă bazată pe junk food bogată în zaharuri a avut ca rezultat distrugerea parţială a capacităţii de memorare după o singură săptămână!

Ca regulă generală, ar fi ideal să îţi menţii sub 3 nivelul de insulină, iar acest lucru este legat indirect de fructoză pentru că va conduce evident spre o rezistenţă la insulină. Cu toate acestea, alte zaharuri (sucroza este 50% fructoză raportat la greutate), cerealele, şi lipsa exerciţiului fizic sunt de asemenea factori importanţi. Scăderea nivelului de insulină va ajuta de asemenea scăderea nivelului de leptină care este un alt factor important pentru instalarea maladiei Alzheimer.

• Evitaţi glutenul şi caseina (în principal produse pasteurizate şi cereale dar nu grăsimi, ca de exemplu untul). Studiile arată că bariera care păstrează diferitele lucruri dăunătoare în afara creierului este afectată într-un mod negativ de gluten. Glutenul face de asemenea să crească permeabilitatea tractului intestinal iar acest lucru permite proteinelor să ajungă în sânge, acolo unde nu-şi au locul. Acest lucru sensibilizează sistemul imunitar şi accelerează boli inflamatorii şi autoimunitatea, amândouă avand roluri importante în declanşarea Alzheimer-ului.
• Mănâncă o dietă bogată în verdeţuri, ca cele descrise în planul nutritiv. Legumele sunt, fără îndoială, cele mai bune tipuri de verdeţuri, şi ar trebui să mâncăm legume crude în fiecare zi. Evitaţi de asemenea suplimentele pe bază de acid folic.
• Creşteţi consumul tuturor grăsimilor sănătoase, inclusiv pe cele bazate pe carnea de animal cum ar fi omega-3. Grăsimile benefice pe care creierul le solicită pentru o funcţionare optimă includ untul provenit din laptele crud, untul brut provenit din animale ce au mâncat iarbă organică, măsline, ulei virgin organic şi ulei din nucă de cocos, nuci macademia, ouă proaspete, somon sălbatic şi avocado.

Contrar credinţei genarale, combustibilul ideal pentru creie nu îl reprezintă glucoza, ci cetonele. Centonele reprezintă ceea ce produce organismul atunci când transformă grăsimea (în dauna glucozei) în energie. Trigliceridele din lanţul mediu (MCT) găsite în uleiul din nucă de cocos sunt o sursă bogată de cetone, pentru că uleiul din nucă de cocos este 66% MCT. În 2010 am publicat teoria Dr. Mary Newport ce spune că uleiul din nucă de cocos poate avea efecte extraordinar de benefice pentru combaterea Alzheimer.

De asemenea fii sigur că mănânci suficiente alimente care conţin omega-3, cum ar fi uleiul de crevete. (recomand de asemenea evitarea majorităţii peştilor deoarece, deşi peştii sunt bogaţi în omega-3, majoritatea lor sunt acum contaminaţi cu mercur). Ingerarea de cantităţi mari de grăsimi ce conţin omega-3 ca de exemplu EPA şi DHA ajută prevenirea deteriorării celulelor cauzată de Alzheimer, încetinind progresul bolii şi micşorând şansele de a o agrava.

• Optimizează-ţi flora intestinală hrănindu-te cu mâncăruri de tip fermentat sau prin intermediul ingerării unui supliment de calitate înaltă pro-biotic.
• Mănâncă afine. afinele, care conţin o cantitate mare de antocianină şi antioxidanţi, sunt cunoscute ca fiind paznicii corpului uman împotriva Alzheimer-ului şi a altor boli neurologice.

Alte sfaturi ce ţin de dietă şi suplimente esenţiale

Un alt sfat este să reduci aportul de calorii, şi/sau intermitent repede. După cum am menţionat anterior, cetonele sunt mobilizate atunci când sunt înlocuiţi carbohidraţii cu ulei din nucă de cocos şi alte surse de grăsimi sănătoase. Postul de o singură zi poate face ca organismul să se reseteze şi să înceapă să ardă grăsimile în locul zahărului.

Ca parte a unui stil de viaţă sănătos, eu prefer un program intermitent de înfometare ce pur si simplu îţi limitează orarul de hrănire la câteva ore pe zi. Restricţionându-ţi programul alimentar într-o fereastră de 6-8 ore, vei reuşi să nu mănânci timp de 16-18 ore pe zi.

De asemenea, fii atent atunci când se vorbeşte despre niveluri ale colesterolului şi Alzheimer, mai mic nu înseamnă mai bine. Chiar din contră. Conform Dr. Permutter, studiile arată că cei în vârstă, care au colesterolul cel mai mic au şi un risc mare de a avea Alzheimer. De asemenea au şi cel mai mare risc de a muri. Conform acestuia, războiul asupra colesterolului este fundamental greşit şi chiar dăunează.

La sfârşit, avem o listă scurtă cu suplimentele alimentare recomandate pentru beneficiile lor specifice în tratarea demenţei. Aşadar, deşi strategia fundamentală pentru tratarea demenţei ar trebui să implice un model holist al stilului de viaţă, ai vrea totuşi să notezi unul dintre următorii agenţi ce ţin de dietă. Aceşti patru suplimenţi sunt foarte bine fundamentaţi ştiinţific în ceea ce priveşte schimbările potenţiale legate de vârstă:

1. Ginkgo biloba: Multe studii ştiinţifice au arătat că Ginkgo biloba are efecte pozitive asupra demenţei. Un studiu din anul 1997 de la JAMA a arătat dovezi clare cum că Ginkgo îmbunătăţeşte performanţa cognitivă şi capacităţile de socializare a celor care suferă de demenţă. Un alt studiu efectuat în 2006 a evidenţiat faptul că Ginkgo este la fel de eficient ca medicamentul Aricept (conţine ca substanţă activă donepezil) pentru a trata forme uşoare până la moderate de Alzheimer. O analiză din 2010 a arătat că Ginkgo este eficientă pentru tratarea diferitelor tipuri de demenţă.
2. Acidul alfa lipoic (ALA) : ALA a arătat că poate stabiliza funcţiile cognitive printre pacienţii care suferă de Alzheimer şi poate încetini dezvoltarea bolii.
3. Vitamina B12: Un mic studiu finlandez publicat în jurnalul Neurology a găsit că cei care consumă mâncăruri bogate în vitamina B12 îşi pot reduce riscul îmbolnăvirii cu Alzheimer. Pentru fiecare unitate de măsură a markerului B12 ce a crescut, riscul dezvoltării de Alzheimer a scăzut cu 2 procente.

Strategii ale stilului de viaţă ce te pot ajuta împotriva Alzheimer-ului

Alegerile de viaţă sănătoase cum ar fi ieşitul în aer liber sau practicarea regulată de exerciţii, pe lângă evitarea toxinelor, sunt factori importanţi atunci când vine vorba de a ne menţine o sănătate ideală a creierului. Aici sunt unele dintre sugestiile mele de lifestyle:

• Optimizează-ţi nivelul vitaminei D expunându-te la soare. Există legături strânse între niveluri joase de vitamina D şi Alzheimer. Cercetătorii cred că nivelurile optime de vitamina D pot creşte potenţialul eliberării de chimicale la nivelul creierului, ce protejează celulele acestuia prin intermediul creşterii eficienţei celulelor gliale (acestea sunt responsabile cu vindecarea neuronilor).

Vitamina D poate de asemenea să aibă efect asupra Alzheimer-ului prin intermediul proprietăţilor ei antiinflamatorii şi de sporire a imunităţii. Un nivel bun de vitamina D este absolut necesar pentru o funcţionare ideală a sistemului imunitar şi pentru a combate inflamaţia.

• Fă exerciţii regulat. exerciţiul fizic poate declanşa o schimbare în felul în care precursorul proteinei amiloid este metabolizat, aşadar, încetinind progresul Alzheimer-ului. Exerciţiul de asemenea poate mări nivelul de proteină PGC-1 alfa. Studiile arată că oamenii cu Alzheimer au mai puţin PGC-1 alfa în creierele lor iar celulele ce conţin o cantitate mai mare din această proteină produc mai puţin din proteina toxică amiloid asociată cu Alzheimer-ul. Recomand cu mare căldură citirea Peak Fitness Technique pentru recomandările mele specifice.
• Evită şi elimină mercurul din corp. Amalgamurile din tehnica stomatologică, care conţin până la 50% mercur sunt una dintre sursele importante de contaminare cu metale grele. Cu toate acestea, ar trebui să fii sănătos înainte de a încerca să le scoţi. Odată ce ţi-ai ajustat dieta urmărind descrierea din planul de nutriţie, poţi urmări protocolul de detoxifiere al mercurului şi poţi găsi un dentist specializat în scoaterea acestora.
• Evită aluminiul, cum ar fi antiperspirantele, vasele de gătit anti-stick, adjuvantele vaccinurilor etc.
• Evită vaccinările anti gripă pentru că ele conţin şi mercur şi aluminiu, binecunoscuţi agenţi neurotoxici şi imunotoxici.
• Evită medicamentele anticolinergice şi cele care micşorează colesterolul. Medicamentele care blochează acetilcolina, un transmiţător al impulsurilor nervoase, ce s-a arătat că îţi măreşte riscul de demenţă. De evitat ar mai fi diferite tipuri de analgezice, antiinflamatorii, unele somnifere, medicamente de control al incontinenţei, anti-depresive, etc.

Medicamentele ce micşorează colesterolul sunt problematice deoarece suprimă sinteza acestuia, golesc creierul de coenzima Q10 şi de precursori ai neurotransmiţătorilor şi previn transmiterea adecvată a acizilor graşi şi a antioxidanţilor liposolubili către creier inhibând producerea de biomolecule transportoare cunoscute ca lipoproteine de mică densitate.

• Schimă-ţi felul de a gândi zilnic. Stimularea mentală, în special învăţarea de lucruri noi, cum ar fi învăţatul cântării la vreun instrument sau a studiatul unei limbi străine este asociată cu scăderea riscului de Alzheimer. Cercetătorii cred că provocările de natură mentală ajută la dezvoltarea creierului, făcând să fie mult mai rezistent în faţa leziunilor asociate Alzheimer-ului.