În ce fel zahărul poate dăuna creierului şi cum poate el declanşa boala Alzheimer (I)
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă şi afectează un număr de aproximativ 5.2 milioane de persoane numai în SUA, conform unor statistici din anul 2013.
Unul din nouă oameni cu vârsta de peste 65 de ani suferă de Alzheimer, această maladie aflându-se pe locul trei în topul bolilor ce cauzează moartea în S.U.A., imediat după bolile de inimă şi cancer. Un număr tot mai mare de cercetători sugerează că există o conexiune între dietă şi riscul de a dezvolta boala Alzheimer, legătură ce este similară cu cea care provoacă diabetul de tipul 2.
Contrar părerii generale, creierul nu necesită glucoză, şi deseori funcţionează mai bine arzând surse de energie alternativă, îndeosebi cetone, pe care corpul le produce după ce digeră grăsimi sănătoase.
Conform unor experţi, cum ar fi Dr. Ron Rosedale, Alzheimer şi alte maladii ale creierului pot fi în mare parte cauzate de arderea constantă a glucozei ca sursă de energie pentru creier.
Boala Alzheimer a fost numită în anul 2005 “diabet de tipul 3” atunci când cercetătorii au descoperit că, pe lângă pancreas, creierul produce de asemenea insulină, aceasta fiind necesară pentru supravieţuirea celulelor sale.
Zahărul dăunează structurii şi funcţiilor creierului
În interiorul creierului nostru, insulina ajută la absorbţia glucozei şi la reglarea neurotransmiţătorilor, cum ar fi acetilcolina, care sunt cruciali pentru memorie şi învăţare. De aceea reducerea nivelului de insulină de la nivelul creierului provoacă scăderea abilităţilor cognitive.
Studiile au arătat că diabetul de tipul 2 provoacă atrofierea unui volum mai mare din creier decât ar fi normal odată cu înaintarea în vârstă, în special la nivelul materiei cenuşii. Această atrofiere a creierului este un alt factor ce contribuie la instalarea demenţei.
De asemenea, studiile au arătat că oamenii cu un nivel mai scăzut de insulină şi receptorii de insulină au de asemenea boala Alzheimer. Dar dacă ne raportăm la cercetările recent publicate în jurnalul Neurology, zahărul şi alţi carbohidraţi ne pot dezechilibra funcţiile creierului chiar dacă nu avem diabet sau niciun semn de demenţă.
Pentru a-şi testa teoria, cercetătorii au evaluat markeri ai glicemiei pe termen scurt şi lung pe un grup de 141 de oameni în vârstă, ce nu sufereau de diabet sau de demenţă. Testele de memorie şi de asociere de imagini au fost făcute pentru a se stabili nivelul funcţionării creierului lor cât şi pentru a studia structura hipocampusului. Scientific American relatează:
Nivelurile mai mari de glucoză au fost asociate cu memoria slabă, precum şi cu un hipocampus micşorat şi cu o structură slabă.
Cercetătorii au aflat, de asemenea, că schimbările structurale sunt parţial vinovate de legătura de natură statistică dintre glucoză şi memorie. Conform neurologului Agnes Flöel, ce reprezintă Charite, rezultatele conferă dovezi că glucoza poate induce atrofierea hipocampusului.
Descoperirile sugerează că dacă nu eşti diabetic sau rezistent la insulină, consumul de zahăr poate dăuna memoriei. Pe termen lung, poate să contribuie la micşorarea hipocampusului, una dintre principalele simptome ale bolii Alzheimer. (se crede că hipocampusul este principalul organ responsabil cu formarea, organizarea şi stocarea memoriei).
Autorii acestui studiu sugerează că “strategiile de a micşora nivelurile de glucoză, chiar până la nivelul normal al acesteia pot să aibă beneficii, influenţând capacitatea cognitivă a populaţiei în vârstă”.
Va urma...
