Guvernarea de la Chişinău intenţionează să lichideze ONG-urile care o critică
alte articole
Mai multe organizaţii ale societăţii civile semnatare ale unei declaraţii comune susţin că tentativa autorităţilor de a limita finanţarea din exterior a organizaţiilor necomerciale ar pune în pericol funcţionarea democraţiei în Republica Moldova. Totodată, acestea solicită ministrului Justiţiei, Vladimir Cibotari, să renunţe la iniţiativa de limitare a finanţării activităţii ONG-urilor din exterior, precum şi la orice alte proiecte menite să le limiteze activitatea deoarece ar fi contrare standardelor internaţionale şi ar pune în pericol întregul sector asociativ din ţară.
ONG-urile, informează că legislaţia R. Moldova cu privire la organizaţiile necomerciale era depăşită şi nu le asigura o protecţie suficientă împotriva abuzurilor, de aceea în primăvara anului 2016, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, a fost de acord cu propunerea câtorva reprezentanţi a societăţii civile de a îmbunătăţi cadrul legal naţional creând un grup de lucru în acest sens care a elaborat proiectul de Lege menit să înlocuiască Legea cu privire la asociaţiile obşteşti şi Legea cu privire la fundaţii.
”Acest proiect corespunde celor mai bune standarde şi practici internaţionale şi ar reprezenta, în caz de adoptare, un pas înainte în asigurarea unui sector asociativ sustenabil şi independent în Republica Moldova. Proiectul a fost expertizat de experţi internaţionali şi supus consultărilor publice. Proiectul de Lege cu privire la organizaţiile necomerciale este gata să fie promovat pentru adoptare”, au adăugat semnatarii declaraţiei menţionând că recent, reprezentanţii ONG-urilor din grupul de lucru au recepţionat de la Ministerul Justiţiei o nouă propunere de completare a proiectului cu trei articole adiţionale (art. 28-30).
Completările includ „prevederi speciale privind activitatea politică a organizaţiilor necomerciale”, care în esenţă limitează activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi stabilesc interdicţii pentru finanţarea acestora, directă sau indirectă, din afara R. Moldova. Restricţiile se referă la organizaţii care contribuie la elaborarea şi promovarea politicilor publice menite să influenţeze procesul legislativ. Restricţiile se referă şi la organizaţiile care, potrivit iniţiativei, pot participa sau interveni în activităţi politice, în campanii electorale, activităţi legate de programe electorale, susţinere a partidelor politice, lideri a acestora sau candidaţi, acţiuni de promovare a acestora sau oricare acţiuni lansate de aceştia, desfăşurate în comun sau separat, atât în alegeri în sensul Codului Electoral sau chestiunile supuse referendumului, cât şi în afara alegerilor. Aceste organizaţii nu vor putea accesa nici mecanismul 2%.
Ajustările, de asemenea, vizează şi reguli suplimentare de transparenţă financiară a tuturor organizaţiilor care beneficiază de finanţare din afara R. Moldova. Ele ar trebui să depună la Ministerul Justiţiei rapoarte financiare trimestriale şi anuale. Asta chiar dacă aceste rapoarte se prezintă lunar şi anual către organele fiscale. Mai mult, ONG-urile ar trebui să publice şi alte rapoarte de confirmare a provenienţei mijloacelor financiare şi a veniturilor organizaţiei, dar şi ale membrilor organelor de conducere ale acestora. În plus, organizaţiile vor trebui să depună şi o declaraţie scrisă privind veniturile şi cheltuielile din „activităţi politice” la Ministerul Justiţiei şi Comisia Electorală Centrală şi să o publice pe pagina lor web.
Reprezentanţii celor 29 organizaţii semnatare a declaraţiei atenţionează că pentru încălcarea prevederilor articolelor menţionate, Ministerul Justiţiei va putea aplica sancţiuni organizaţiei necomerciale şi membrilor organelor de conducere ale acesteia. Printre sancţiuni se numără amenda în mărimea fondului salarial lunar sau a valorii bunurilor materiale de care organizaţia a beneficiat contrar legii, precum şi lichidarea organizaţiei, ultima fiind dispusă de judecător.
În opinia societăţii civile, propunerile propuse ar reprezenta un atac împotriva organizaţiilor necomerciale care sunt active în promovarea politicilor publice sau altor activităţi de dezvoltare a democraţiei participative. ”Majoritatea absolută a ONG-urilor din Moldova beneficiază de fonduri susţinute de partenerii de dezvoltare. Astfel de măsuri vor lipsi de finanţare majoritatea ONG-urilor active din ţară, iar organizaţiile şi fundaţiile politice străine care activează în Republica Moldova ar trebui să-şi încheie activitatea. Aceasta va afecta miile de persoane care beneficiază în mod direct de pe urma activităţii ONG-urilor şi funcţionarea democraţiei în Republica Moldova.”
Societatea civilă reaminteşte că însuşi statul R. Moldova beneficiază de susţinere financiară continuă din partea partenerilor de dezvoltare. Astfel, restricţionarea finanţării din exterior pentru sectorul neguvernamental este cel puţin disproporţionată, iar prevederile propuse ar fi contrare şi Acordului de Asociere dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană, care încurajează implicarea tuturor părţilor interesate relevante, inclusiv a organizaţiilor societăţii civile, în elaborarea politicilor şi reformelor din ţară.
”Această iniţiativă vine într-o perioadă în care atestăm un regres în ceea ce priveşte mediul de activitate al organizaţiilor necomerciale, inclusiv datorită atacurilor îndreptate împotriva mai multor activişti din societatea civilă. Nu poate fi ignorată nici declaraţia preşedintelui Igor Dodon din 26 mai 2017 cu privire la oportunitatea promovării prevederilor de limitare a finanţării din exterior a ONG-urilor, similare celor din Ungaria. Am vrea să credem că acest incident nu reprezintă politica promovată de guvernare în privinţa ONG-urilor”, au punctat organizaţiile semnatare.
Concluzionând cele expuse, ONG-urile solicită suplimentar Guvernului şi Parlamentului de la Chişinău să voteze proiectul Legii cu privire la organizaţiile necomerciale elaborat de grupul de lucru fără a introduce prevederi care ar limita activitatea organizaţiilor necomerciale. Corpul diplomatic şi partenerii de dezvoltare să monitorizeze îndeaproape situaţia societăţii civile din R. Moldova şi iniţiativele de suprimare a activităţii sectorului asociativ din ţară şi să întreprindă toate măsurile pentru a asigura că mediul de activitate al organizaţiilor societăţii civile şi a libertăţii presei nu se înrăutăţesc.
În replică, ministrul Justiţiei Vladimir Cibotari a declarat că unele prevederi introduse de Ministerul Justiţiei urmăresc scopul de a reglementa implicarea ONG-urilor în activitatea politică prin mecanismele similare deja existente în R. Moldova, ce guvernează ordinea de finanţare ale campaniilor electorale, ale partidelor politice, ale societăţilor politice sau ale altor actori din viaţa politică. ”Astăzi, aceste instrumente interzic tuturor organizaţiilor şi persoanelor fizice, chiar dacă sunt ONG-uri, să desfăşoare activităţi politice din contul finanţărilor externe, regulă ce, pe alocuri, nu a fost luată în calcul de mai multe asociaţii obşteşti.”
În context, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu a ţinut să precizeze că aceasta ar fi încă o "reformă" marca PD, iar guvernarea ar intenţiona să scape de organizaţiile societăţii civile care o critică. ”Să rămână doar ONG-urile finanţate de către Plahotniuc. Se pare că nu doar Dodon se inspiră din experienţa regimului din Coreea de Nord.”
Politologul Dionis Cenuşă constată că autorităţile R. Moldova vor să restricţioneze activitatea sectorului asociativ independent care graţie asistenţei externe completează statul în multe sectoare. ”Aceste restricţii sunt simulate cu acţiunile întreprinse de regimuri autoritare, precum este cel din Rusia dar nu numai. Tentativele date par să fie forme de presiune asupra ONG-urilor care crítică guvernarea şi trebuie stopate imediat. După forţarea votului mixt, iniţiativa dată este un alt pas înapoi.”
