Kremlinul îngrijorat pentru etnicii ruşi din Transnistria. Opinie: Acelaşi motiv folosit pentru invadarea Ucrainei

După ce autorităţile de la Chişinău au început să ia atitudine faţă de acţiunile Moscovei privind regiunea transnistreană, în presa rusă a apărut informaţia cum că Duma de stat de la Moscova ar pregăti o declaraţie, făcând astfel apel către autorităţile din Republica Moldova şi Ucraina să reia de urgenţă tratativele în formatul 5+2. Totodată parlamentarii ruşi solicită celor două state să renunţe la ceea ce ei numesc „orice forme de presiune asupra Transnistriei”. Unul dintre argumentele cu care vine Kremlinul ar fi numărul de 200 mii de cetăţeni ruşi din Transnistria bunăstarea şi siguranţa cărora s-ar afla, în opinia Federaţiei Ruse, în pericol.

„Se cunosc şi alte motive pentru care Federaţia Rusă este nemulţumită, este vorba despre acel control la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean şi alte acţiuni care la Moscova nu s-au perceput foarte bine, acţiuni, mai mult sau mai puţin ferme ale autorităţilor moldovene.

Numai menţionarea faptului că în regiunea transnistreană există 200 mii de cetăţeni ruşi ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorităţile moldovene. Acest motiv a fost folosit de Moscova când a invadat Ucraina în 2014 şi cam acelaşi pretext s-a folosit în 1940 când s-a expediat României acea notă ultimativă făcându-se trimitere la un număr anumit majoritar de etnici ucraineni de pe teritoriul Basarabiei”, a declarat comentatorul politic Vlad Ţurcanu, în cadrul emisiunii „Ora de Vârf” de la Radio Chişinău.

Analistul consideră că Duma de stat ar constitui vârful de lance al politicilor reacţionare ale Federaţiei Ruse, întrucât anume din interiorul legislativului rus plecau cam toate cele mai importante dintre iniţiativele şi poziţiile radicale ruseşti faţă de lumea externă, inclusiv faţă de ceea ce ruşii numesc „vecinătate apropiată în care ne încadrăm şi noi”. Acesta mai menţionează că altădată Preşedinţia rusească cât şi Ministerul rus de Externe încercau măcar să păstreze aparenţa unor politici „corecte” faţă de Transnistria şi alte zone de asemenea fel.

„Acum e diferit. Am putut remarca faptul că nişte puncte de vedere considerate marginale, începând cu anii 1990 au fost preluate la nivelul Preşedinţiei ruse şi la nivelul Ministerului de Externe. Ceea ce spunea Vladimir Jirinovski în anii 90 a devenit politică de stat la sfârşitul anilor 2000”, a adăugat expertul menţionând că această declaraţie a Kremlinului ar trebui tratată cu seriozitate la Chişinău chiar dacă se află încă la nivel de proiect.

Vlad Ţurcanu consideră că autorităţile de la Chişinău ar trebui să se aştepte ca după votarea unei declaraţii în acest sens ar putea urma nişte acţiuni faţă de Republica Moldova prin care „autorităţile moldovene, nu tot timpul temerare şi consecvente în raport cu Transnistria, să fie constrânse să facă paşi înapoi, să-şi reevalueze anumite politici pe care le promovează Biroul pentru Reintegrare sau Ministerul de Externe, iar presiunile ar putea să existe foarte reale, ameninţând anumite interese politice şi de stat”.

Punctele nevralgice ale noastre ar fi faptul că avem la Chişinău un aliat al ruşilor şi anume Igor Dodon care va marşa pozitiv la orice iniţiativă rusească”, lucru demonstrat cu vârf şi îndesat, a specificat Ţurcanu. Acesta a mai punctat şi faptul că instituţiile relevante din Moldova care ar putea lua contra-măsuri, cum sunt Ministerul de Externe, Biroul pentru Reintegrare, Serviciul de Informaţii şi Securitate ar fi stingherite în încercarea lor ipotetică de a reacţiona, întrucât ar fi nevoite să-l confrunte în mod invariabil pe Dodon şi poate şi „alte entităţi care stau tupilate, nu se manifestă dar sprijină poziţia lui Igor Dodon, mă refer inclusiv la diferite grupuri de deputaţi din Parlament.

În condiţiile deteriorării relaţiilor noastre cu Uniunea Europeană mă întreb în ce măsură ar putea apela autorităţile moldovene la un sprijin din partea Uniunii Europene şi a diferitor structuri UE, NATO. Vedem o preocupare nu foarte puternică din partea partidelor de opoziţie faţă de subiectul transnistrean, faţă de politică externă chiar, în condiţiile în care şi partidul Maiei Sandu şi cel al lui Andrei Năstase sunt preocupate mai ales de ce se întâmplă pe plan intern, sau în relaţia noastră cu Uniunea Europeană. Cred că nişte partide de opoziţie sunt obligate să urmărească şi să elaboreze propriile puncte de vedere asupra unor chestiuni cum e cea transnistreană care reprezintă o chestiune de siguranţă naţională pentru Republica Moldova”, a conchis Vlad Ţurcanu.