Opinie: Prin cererea de aderare la UE, Candu vrea să arate caracterul pro-european al PD

La 5 iulie, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu a anunţat că împreună cu Georgia şi Ucraina au aprobat o declaraţie comună care urma să fie expediată Parlamentului European în această săptămână. Potrivit şefului legislativului, prin această declaraţie, cele trei state asociate Uniunii Europene solicită Parlamentului European aprobarea unei rezoluţii înainte de summit-ul parteneriatului estic care va avea loc în noiembrie 2017, exprimând sprijinul politic şi reafirmând apelul adresat Consiliului European pentru deschiderea perspectivei de aderare a celor trei ţări la Uniunea Europeană.

Candu a precizat că această declaraţie a celor trei state poate fi luată ca o „cerere de aderare din punct de vedere politic. Asta este solicitarea noastră în adresa Parlamentului European ca tuturor celor trei state să li se deschidă calea unei perspective de integrare europeană. Nu am discutat despre un termen clar pentru depunerea cererii de aderare, pentru a depune cererea trebuie să fim pregătiţi. Eu cred că în ritmul cu care am început noi anul 2016 şi continuăm în anul 2017 şi dacă vom fi cu rezultate precum am fost la implementarea reformelor, într-un an de zile am putea să reuşim unele rezultate în aşa fel încât în anul 2018 să fim capabili, eligibili, gata să depunem cererea de aderare”.

Pe de altă parte, comentatorul politic, Vlad Ţurcanu consideră că această declaraţie a Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei ar fi una diplomatică concertată, întrucât chiar Uniunea Europeană îndeamnă aceste state să coopereze în calitatea lor de state membre ale platformei parteneriatului estic şi multe dintre provocările cu care se confruntă ţările respective sunt comune.

„E o acţiune de ordin politic în Republica Moldova cu dedicaţie în special pentru publicul intern înaintea alegerilor parlamentare, Partidul Democrat dorind să sublinieze caracterul pro-european al formaţiunii, după ce în ultima vreme această formaţiune a fost contestată din cauza relaţiei pe care şi-a cultivat-o nu în cei mai buni termeni cu Uniunea Europeană”, a declarat analistul în cadrul emisiunii „Ora de Vârf” de la Radio Chişinău.

Totodată, fostul purtător de cuvânt al preşedintelui Timofti a ţinut să precizeze că la ora actuală extinderea nu reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană. „Venită din partea RM o asemenea iniţiativă, nu ştiu cum ar trebui să fie tratată la Bruxelles sau la Strasbourg”, a adăugat Ţurcanu, menţionând că unii europarlamentari ar putea trata această solicitare probabil ca pe o glumă, mai ales cei mai virulenţi împotriva unor acţiuni ale guvernării de la Chişinău, întrucât până la urmă este vorba şi de lipsa de progrese în ceea ce priveşte reformele, cum ar fi cea din domeniul justiţiei, sau alte domenii, „miliardul cum a fost dispărut, aşa şi a rămas dispărut, prea multă investigaţie care să verse lumină asupra acestor evenimente tragice pentru RM din 2014, nu au apărut”.

„În general această iniţiativă trebuie privită în context realist pentru că a mai existat o tentativă din partea autorităţilor moldovene în 2014 la iniţiativa preşedintelui Timofti de a se depune o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Preşedintele Timofti a fost sfătuit să nu se grăbească din câteva motive: trecuseră câteva luni de la semnarea Acordului de Asociere, era prematur să sărim nişte etape şi să ajungem la o cerere de aderare până să fi arătat că îndeplinim măcar prevederile Acordului de Asociere, iar realitatea ulterioară a arătat că încă nu suntem pregătiţi să ne asumăm ceea ce ne-am angajat să facem pe paginile Acordului de Asociere”, a specificat Vlad Ţurcanu.