FADERE solicită 1.000 de secţii de vot şi dublarea personalului
Sectii de votare (youtube.com)
Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) susţine că demisia lui Titus Corlăţean nu rezolvă problema şi cere ca în turul doi al alegerilor să fie amenajate 1.000 de secţii de vot şi să se dubleze personalul şi numărul ştampilelor în secţiile deja existente.
FADERE consideră că demisia lui Titus Corlăţean de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe (MAE) este îndreptăţită, având în vedere felul dezastruos în care au fost organizate alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie în diaspora, precum şi lipsa soluţiilor pentru rezolvarea problemelor la turul 2 de scrutin din 16 noiembrie.
"Totuşi, considerăm că demisia domnului Corlăţean este insuficientă. Noi cerem 1.000 secţii de vot, dublarea numărului personalului şi a ştampilelor în secţiile deja existente. Cerem încă o dată domnului Victor Ponta, prim-ministru al României, formarea unui comitet de criză care să găsească soluţii viabile care să garanteze votul românilor din diaspora", conform unui comunicat de presă transmis agenţiei Mediafax.
Românii din diaspora au votat, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie, în 294 de secţii de votare în 95 de state. MAE a trimis pentru primul tur numai 600.000 de buletine de vot, pe când potrivit cifrelor oficiale, în afara graniţelor ţării trăiesc în jur de trei milioane de români, însă se estimează că numărul lor este mult mai mare.
Titus Corlăţean a demisionat luni din funcţia de ministru de externe, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, cu toate că BEC a anunţat că nu există niciun impediment legal pentru organizarea de noi secţii de votare.
Tot luni, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a fostului director SIE, Teodor Meleşcanu, în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.
Săptămâna trecută au avut loc proteste în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară, precum şi din străinătate, faţă de modul în care a fost organizat votul în diaspora la primul tur al alegerilor prezidenţiale, manifestaţiile având şi un caracter antiguvernamental.
La primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie, mii românii din diaspora au dorit să voteze, însă în mai multe capitale şi oraşe din lume cozile au fost enorme şi la ora 21 foarte mulţi dintre ei nu au mai putut vota deoarece urnele s-au închis.
