Primăriile din Italia au oferit spaţii pentru mai multe secţii de votare, dar MAE a refuzat

Când diplomaţii români din Italia au solicitat ajutorul autorităţilor locale de acolo pentru a deschide secţii de votare în două oraşe în care locuiesc comunităţi mari de români, primăriile din Italia şi-au manifestat disponibilitatea, dar Ministerul Afacerilor Externe din România a refuzat acest lucru, au dezvăluit jurnaliştii de la hotnews.ro aducând în sprijinul acestor afirmaţii două documente oficiale ale primăriilor din Riano şi Verbania.

Potrivit documentelor citate, demnitarii italieni erau pregătiţi să ofere sprijin MAE pentru amplasarea de secţii de vot încă dinaintea turul 1 al prezidenţialelor, însă MAE nu a făcut paşi în această direcţie.

"Ca răspuns la solicitarea dvs. din 11 septembrie 2014, cu privire la Alegerile pentru Preşedinţia României care se vor desfăşura pe 2 şi 16 noiembrie 2014: Prin prezenta, după ce am evaluat cererea Dvs, avem plăcerea de a vă comunica faptul că administraţia locală a decis să acorde susţinerea instituţională pentru procesul electoral la care v-aţi referit. Prin urmare, puteţi lua legătura cu Responsabila Biroului de Stare Civilă, doamna, la numărul de telefon, care vă stă la dispoziţie pentru următoare clarificări", a transmis primarul din Rignano Flaminio, Fabio di Lorenzi, către Ambasada României.

La rândul său, Gabriel Pîrjolea, un consilier la Riano, lângă Rignano, a subliniat că în zonă trăiesc mii de români, motiv pentru care era necesară amplasarea unei secţii de votare acolo.

"Românii din teritoriu, printre care şi eu, am solicitat din timp, cu săptămâni întregi înainte de alegeri, organizarea unei secţii de votare la Rignano. Primăria a aprobat cererea, printr-o hotărâre a Consiliului municipal. Au pus la dispoziţie logistica şi disponibilitatea de a contacta carabinierii pentru asigurarea ordinii. Disponibilitatea a fost comunicată la Ambasada de la Roma şi eram optimişti. Când am văzut lista publicată de MAE, ne-am dat seama că nu va fi nicio secţie la Rignano. În zona Campagnano, Rignano, Riano, Civitacastellana trăiesc circa 30.000 de români. Eu am votat la Roma, la Accademia di România", a declarat Gabriel Pîrjolea, potrivit Hotnews.ro

O situaţie similară a avut loc şi în localitatea Verbania din regiunea Piemonte, după cum a povestit Adrian Chifu, consilier român ales la primăria din Verbania.

"Am vorbit din timp cu cei din primărie, chiar anunţasem public ca vom avea secţie de votare, pentru prima oară, la Verbania. Primăria mi-a comunicat că este pregătită să deschidă secţia chiar dacă obţine acordul MAE cu două zile înainte de ziua scrutinului. Ne-au pus la dispoziţie logistică şi sediu. Partea română urma sa asigure doar personalul, în rest era tot. Cererea noastră nu a fost aprobată de autorităţile române. Eu personal am fost nevoit să merg la cea mai apropiată secţie de votare, la Torino, unde am aşteptat şase ore să votez. 350 de km dus întors cu maşina, oboseală, cel puţin 100 de euro dacă stau să mă gândesc doar la benzină. Atât m-a costat votul. La Torino trăiesc 100.000 de români, un oraş cât Piatra Neamţ, să spunem. Vă închipuiţi cum ar fi alegerile la Piatra Neamţ, cu o singură secţie de votare", a precizat Adrian Chifu.

Amintim că românii din Paris, Londra, Dublin, Madrid, Stuttgart, Milano, Bruxelles, Valencia, Toronto, Viena, Roma, München, Berlin, Torino, precum şi din alte localităţi, au denunţat modul defectuos în care Guvernul român a organizat alegerile din străinătate, privând mii de români de dreptul lor constituţional de a-şi exprima opţiunea electorală în primul tur de scrutin.

Mulţi români din Diaspora au bătut cale lungă până la cea mai apropiată apropiată secţie de votare, unde au găsit de multe ori cozi interminabile, şi, în ciuda faptului că au stat ore în şir să-şi aştepte rândul să voteze, nu au mai apucat să facă acest lucru pentru că s-a terminat programul şi s-au închis secţiile de votare.

Numărul mic de ştampile, introducerea declaraţiei pe propria răspundere şi amplasarea secţiilor de votare, au fost principalele motive care au dus la prelungirea nejustificată a procesului electoral.

MAE, acuzat de complot împotriva românilor din străinătate

Presa a acuzat că în ţările cu comunităţi numeroase, consulii MAE au propus o aşezare a secţiilor bazată pe densitatea comunităţii, dar propunerea acestora a fost respinsă de minister.

Deputatul de Diaspora, Ovidiu Raeţchi, a susţinut că MAE, condus de Titus Corlăţean, a blocat deliberat votul românilor din străinătate pentru că este cunoscut faptul că majoritatea românilor din afara graniţelor votează cu Dreapta, fapt care ar fi afectat scorul electoral al prezidenţiabilului PSD, Victor Ponta.

"În Diaspora nu e vorba de proastă organizare, lipsă de fonduri, incapacitate logistică, ci de o operaţiune deliberată prin care statul român, folosind aceste mijloace, împiedică deliberat sute de mii de români să voteze, totul pe motiv că votul acestora este considerat greşit: inadecvat politic", a acuzat deputatul de Diaspora.

Raeţchi a evidenţiat că "reglajele fine" au redus masiv capacitatea de vot a românilor de peste graniţe: multe din aceste secţii au fost fixate în zone fără români – "mai lipsea puţin să avem centre în Alaska, Anzi şi Sahara". La asta se adaugă şi numărul mic de ştampile şi multă birocraţie, astfel încât durata medie a votului să fie întinsă la maxim.

"Rezultatul: într-o Diasporă cu potenţial de vot de un milion şi jumătate de români, au putut vota doar 10% din aceştia. Şi au făcut-o masiv cu Klaus Iohannis şi Monica Macovei. Şi nu doar în Occident: datele din Orientul Mijlociu şi nordul Africii – de care mă ocup eu – vorbesc de la sine. MAE era conştient că a subdimensionat grav capacitatea efectivă de vot de peste hotare. A fost avertizat de toţi parlamentarii de Diaspora – şi de ONG-urile românilor de pretutindeni. Niciodată nu a răspuns serios semnalelor de alarmă trase de noi; s-a răţoit, ne-a luat peste picior şi a repetat mantra salvatoare: "Numărul secţiilor a rămas neschimbat", a adăugat Ovidiu Raeţchi.