Crimele nepedepsite ale României: dosarul Revoluţiei din 1989, transferat din nou la Parchetul Militar

Parchetul General nu a respectat promisiunea pe care a făcut-o CEDO de a stabili implicarea decidenţilor politici în Revoluţia din '89, dosarul fiind mutat din nou la Parchetul Militar.
Cadavrele celor omorâţi la Revoluţie, Bucureşti, decembrie 1989 (AFP/Getty Images)
Flori Mladin
03.03.2014

Parchetul General nu a respectat promisiunea pe care a făcut-o CEDO de a stabili implicarea decidenţilor politici în Revoluţia din 1989, dosarul fiind transferat din nou la Parchetul Militar.

Dosarul Revoluţiei române din 1989, când au fost ucise peste 1.000 de persoane, a fost transferat din nou la Parchetul Militar. Dosarul a fost investigat de Parchetul General din anul 2009, dar nu s-a ajuns la nicio concluzie. Asociaţiile de revoluţionari susţin că trimiterea dosarului la Parchetul Militar nu este un lucru bun, deoarece procurorii militari nu au niciun interes să trimită vinovaţii în judecată. România s-a angajat în aprilie 2013 că va soluţiona dosarul în anul 2014, dar Parchetul General condus de Tiberiu Niţu nu a respectat acest angajament.

Amintim că Tiberiu Niţu, procurorul general pus de Victor Ponta, este acuzat de generalul Dan Voinea, fost şef al Parchetelor militare, că ar fi tras la Revoluţie. Voinea, care a condus anchete în dosarele Revoluţiei, a declarat că Laura Codruta Kovesi i-a "albit" pe cei pe care el i-a pus sub acuzare pentru omor şi tentative de omor la Revoluţie.

Cu toate că au trecut 24 de ani de la Revoluţie, procuratura nu a găsit nici măcar o persoană responsabilă politic pentru numeroasele crime comise în decembrie 1989. Dosarul care se referă la crimele Revoluţiei din 1989 a fost mutat de la Parchetul General la Parchetul Militar, care este condus de procurorul Ion Vasilache, pe când dosarele torţionarilor Ficior şi Vişinescu au rămas să fie soluţionate la Parchetul General.

În anul 2012 acest dosar a fost sub supravegherea specială a Serviciului de Executări de pe lângă Consiliul Europei, iar România a promis că finalizează cu celeritate acest dosar şi îl soluţioneză stabilind implicarea decidenţilor politici în evenimentele din decembrie 1989.

”Dosarul Revoluţiei” pasat din nou la Parchetul Militar

După intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală, ”Dosarul Revoluţiei” a fost trimis din nou la Parchetul Militar, unde fusese investigat până în 2009, când a fost mutat la Parchetul General. Dosarul a fost deja mutat fizic la Parchetul Militar, conform declaraţiilor unor surse ale Gândul.

Conform Noului Cod de Procedură Penală, dacă într-un dosar sunt implicaţi suspecţi civili şi militari, atunci cauza este anchetată de procurorii militari. Vechiul cod, precum şi o decizie din 2007, hotărâseră că în astfel de cazuri ancheta era condusă de procuratura civilă. În prezent, dosarul va fi cercetat de procurorii militari, însă va fi judecat de instanţele civile.

Mărieş: ”Nu s-a făcut nimic în Dosarul Revoluţiei”

Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, afirmă că mutarea dosarului din nou la Parchetul Militar ar intra în contradicţie cu o decizie a Curţii Constituţionale din 2007 care a stabilit o practică judiciară. El afirmă că în 2007 a existat o decizie a Curţii Constituţionale care spune că dosarele în care sunt implicaţi civili şi militari sunt anchetate de procurorii civili. "Noi am fost nemulţumiţi pentru că dosarele erau aproape finalizate. Prin acea decizie dosarele au fost rupte şi timp de şase ani nu s-a lucrat nimic în ele. Din punctul meu de vedere nu s-a făcut nimic", a afirmat Mărieş.

Acesta consideră că ar trebui să se facă o sesizare la CCR care să reconfirme o practică judiciară astfel încât ”Dosarul Revoluţiei” să nu mai fie dat de la un Parchet la altul. ”Decizia CCR din 2007 are un profund caracter european. Respectă normele UE. Articolul din Noul Cod care permite transferarea acestor dosare din nou la parchetele militare trebuie să fie analizat de Curtea Constituţională. În aceeaşi categorie de dosare sunt cele ale mineriadelor şi cele ce privesc crimele comunismului, Vişinescu-Ficior. Eu nu văd altă soluţie decât sesizarea CCR având în vedere că nu s-a ţinut cont în Noul Cod de decizia din 2007. CCR ar putea să emită o soluţie de reconfirmare a decizie din 2007”, a susţinut Mărieş.

Parchetul Militar nu doreşte să finalizeze Dosarul Revoluţiei”

Referindu-se la transferarea dosarului la Parchetul Militar, Mărieş afirma că România nu respectă promisiunile făcute în faţa instituţiilor europene. Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 menţionează că procurorii militari nu au niciun interes să investigheze acest dosar.

”CCR trebuie să stabilizeze acesta situaţie pentru că de şapte ani acest tip de dosare de mută de la un parchet la altul. La CEDO care monitorizează dosarul vor avea din nou o scuză noul cod. Parchetului îi convine această inconsecvenţă legislativă. Cât priveşte întoarcerea dosarului la Secţia Parchetelor Militare nu văd nimic bun. Avem aceleaşi şef, pe procurorul Vasilache care nu a avut nici o dorinţă în finalizarea acestor dosare. Trebuia schimbat de mult. Cei de la Parchetul Militar nu au nici cea mai mică dorinţă să finalizeze Dosarul Revoluţiei”, a afirmat acesta.

România s-a angajat să termine ancheta

Procurorii Parchetului General condus de Tiberiu Niţu trebuiau să stabilească ”implicarea decidenţilor politici” în Revoluţia din 1989 până în septembrie 2013. Însă Parchetul General nu a reuşit să respecte acest angajament, precizând că "se efectuează cercetări". Asociaţiile de revoluţionari consideră că investigaţiile nu înaintează deloc. Rudele celor 1.142 de morţi în decembrie '89 aşteaptă de 24 de ani să afle cine sunt inculpaţii din dosarele Revoluţiei.

În decizia CEDO din 2011 se arată că statul român trebuie să cerceteze cu celeritate dosarele Revoluţiei şi că victimele şi rudele celor morţi în decembrie 1989 au dreptul să cunoască adevărul. „Curtea a arătat şi în trecut că o amnistie faţă de aceste crime este incompatibilă cu datoria statului (român n.red.) de a investiga acte de tortură şi cu lupta împotriva impunităţii pentru crime internaţionale”, se menţionează în decizia CEDO.

Parchetul General nu şi-a respectat angajamentul faţă de CEDO

Biroul de Executări a deciziilor CEDO de pe lângă Consiliul Europei supraveghează modul în care o ţară membră pune în executare deciziile CEDO.

Referitor la România, biroul monitorizează modul în care Parchetul General investighează dosarele Revoluţiei, din 2012, acestea fiind sub supraveghere specială.

Pe portalul Biroului de Executări sunt postate şi comunicările statului român rîn legătură cu punerea în aplicare a deciziei din mai 2011, instituţiile din România având un calendar privind anchetarea dosarelor Revoluţiei.

Dosarele Revoluţiei, care sunt câteva mii, au fost comasate într-un singur dosar, care era până acum investigat de Parchetul General, condus de Tiberiu Niţu.

Parchetul General nu a respectat etapele stabilite în calendar şi nu a făcut paşi înainte în finalizarea cauzei.

Dosarul Revoluţiei

Cele câteva mii de dosare ale Revoluţiei au fost incluse într-un singur dosar care a fost preluat de Parchetul General de la Parchetele Militare din 2009. Tot în adresa din aprilie, agentul CEDO a făcut o trecere în revistă a acestor dosare. ”Stabilirea condiţiilor şi a circumstanţelor în care persoanele care au participat la revoluţia anticomunistă au fost ucise sau rănite fac obiectul a 4.495 de dosare penale, din care 2.984 dosare au fost analizate de Parchetului Teritorial Militar Bucureşti şi 1601 de către parchetele militare teritoriale. Din acestea un număr de 3135 au avut ca obiect omorul sau atentatul grav la intregritate fizică. În 112 dosare, un număr de 275 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, printre care şase generali, 38 de ofiţeri şi subofiţeri, alţi 35 de militari din Ministerul Apărării, 12 generali, 81 de ofiţeri şi subofiţeri şi un militar din cadrul MAI şi 61 de civili”, este scris în adresa trimisă de statul român la CEDO.

La Revoluţia din Decembrie '89 au murit 1.142 de persoane, au fost rănite 3.138, iar alte 760 au fost reţinute, însă în această perioadă de 24 de ani aceste dosare nu au fost trimise în judecată.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor