EXCLUSIV. Expertă: ”În R.Moldova se alege mereu răul cel mai puţin periculos” (interviu)

”Votul alegătorilor a fost împotriva unui anumit candidat, nu pentru Dorin Chirtoacă. Mai degrabă a contat să nu fie dată ţara ruşilor sau lui Igor Dodon. Locuitorii capitalei sunt nemulţumiţi de realizările lui Dorin Chirtoacă în cei opt ani de zile de când se află în această funcţie”, explică Angela Grămadă, cercetătoare specializată în spaţiul ex-sovietic, într-un interviu acordat Epoch Times. Experta arată că partidele pro-europene nu au ieşit prea şifonate din alegerile locale, dar nu din meritul lor, ci pentru că nu există alternative la actuala clasă politică.

Epoch Times: Cum trebuie citite rezultatele alegerilor locale din R.Moldova? Cine sunt câştigătorii şi pierzătorii acestui scrutin?

Nu există câştigători la alegerile locale din Republica Moldova în acest an, decât în foarte puţine localităţi. De fapt, nu există câştigători la ultimele câteva scrutine electorale, fie acestea alegeri legislative sau locale. În Moldova se alege mereu răul cel mai puţin periculos. Cu sau fără ”mai puţin” răul rămâne la fel de periculos. Şi de această dată votul alegătorilor a fost împotriva unui anumit candidat, nu pentru Dorin Chirtoacă. Mi se pare ciudat că chiar şi după opt ani de când este la conducerea primăriei Chişinău, liderii Partidului Liberal nu au înţeles decât acest lucru: că nu există alternativă mai bună pentru candidatul lor.

Ce impact va avea acest rezultat asupra formării unei noi coaliţii guvernamentale? Deschide realegerea lui Chirtoacă drumul pentru o alianţă PLDM-PD-PL? Ce se va întâmpla cu comuniştii în acest caz?

Câştigarea alegerilor în Chişinău de către Dorin Chirtoacă înseamnă creşterea şanselor pentru Partidul Liberal de a ajunge la guvernare, aceasta în cazul în care liderii acestei formaţiuni politice îşi doresc sincer acest lucru. Până acum două sau trei săptămâni PL-ul nu a amintit de posibilitatea relansării negocierilor pentru formarea unei coaliţii parlamentare majoritare pentru a asigura stabilitatea politică. Cu o săptămână şi jumătate înainte de turul I al alegerilor locale, liderul acestui partid, Mihai Ghimpu, a făcut sugestii în acest sens. Astăzi despre acelaşi lucru a menţionat şi câştigătorul, Dorin Chirtoacă. Să sperăm că discursul nu a fost doar parte a tacticii alese de liberali pentru a-şi reconfirma susţinerea votanţilor pro-europeni pentru candidatul lor. Să sperăm că a fost parte a unei strategii pe termen mediu şi lung, nu doar pentru perioada dintre turul I şi turul II.

Dacă negocierile vor începe în cel mai scurt timp, aşa cum ne-au sugerat mai mulţi lideri ai formaţiunilor politice pro-europene, atunci PL va dispune de un avantaj în faţa colegilor lor. Nu ştiu dacă vor valorifica acest potenţial. Deocamdată în PL continuă feeria post-campanie electorală. Şi sper că nu vor uita faptul că meritul de a avea primar pro-european la Chişinău nu este al membrilor echipei lor de campanie electorală, dar este exclusiv al celor care s-au mobilizat şi au ieşit la vot.

În ceea ce-i priveşte pe comunişti, cred că aceştia ar fi preferat ca această campanie electorală să fie organizată nu acum, ci cât mai târziu posibil. Ascensiunea PSRM pe flancul de stânga le-a creat probleme. ”Preluarea” ideilor şi a strategiilor de la socialişti nu a funcţionat ca şi parte a tacticii alese de comunişti. Instrumentariul străin nu a fost eficient. În consecinţă, până şi ”fumul” care a apărut odată cu ideea organizării referendumului pentru autonomia municipiului Bălţi a dispărut. Comuniştii sunt în cădere şi au pierdut multe figuri importante în ultimii cinci ani. În plus, atitudinea liderului PCRM, Vladimir Voronin, de a-şi supune anumite centre raionale sau de a-i controla pe anumiţi lideri locali, inclusiv în Găgăuzia, nu a găsit decât împotrivire. Dacă mai adăugăm şi faptul că asupra comuniştilor mai planează şi ”pata” de a fi făcut alianţă cu pro-europenii, atunci este clară migraţia electoratului lor spre socialişti şi partidul lui Renato Usatîi.

Pe de altă parte, dialogul cu comuniştii este necesar, nu neapărat pentru a-i coopta la guvernare, dar pentru a-i încuraja să devină într-adevăr o opoziţie eficientă. Un rol mai mare în acest moment pentru PCRM nu văd în Republica Moldova.

Cât de mult au contat îngrijorările faţă de colapsul economiei, nemulţumirea faţă de alianţa forţelor europene cu comuniştii şi întârzierea reformelor, cât şi cazul BEM, în economia votului la locale?

Alegeri locale, dar cu agendă de politică externă – acesta este motto-ul sub care s-au desfăşurat aceste alegeri. În acest sens suntem unici. Poate mai găsim asemenea elemente în Est, adică în spaţiul ex-sovietic, dar în niciun caz într-o ţară membră a Uniunii Europene, unde borcanele politice nu sunt atât de amestecate, iar priorităţile sunt clar definite. Mai degrabă a contat să nu fie dată ţara ruşilor sau lui Igor Dodon. Cel puţin în capitală. Locuitorii capitalei sunt nemulţumiţi de realizările lui Dorin Chirtoacă în cei opt ani de zile de când se află în această funcţie. Dar atunci când principalul contracandidat este Zinaida Greceanîi, femeia cu arma din aprilie 2009, care nu a acceptat să se dueleze cu Dorin Chirtoacă decât atunci când acesta nu era prezent la dezbateri, atunci este clar ce trebuie să alegi.

Partidele pro-europene nu au ieşit atât de şifonate din aceste alegeri, dar acesta nu este meritul candidaţilor care au participat la aceste alegeri sau al alegătorilor. În niciun caz nu este meritul liderilor formaţiunilor politice, care se bucură de un nivel minim de încredere din partea cetăţenilor.

Per total, partidele pro-europene nu au ieşit atât de şifonate din aceste alegeri, dar iar, acesta este meritul candidaţilor care au participat la aceste alegeri sau al alegătorilor. În niciun caz nu este meritul liderilor formaţiunilor politice, care se bucură de un nivel minim de încredere din partea cetăţenilor. Nu cred că cineva s-ar plânge în Moldova dacă liderii acestor partide aflate la guvernare sau în opoziţie s-ar retrage acum din viaţa politică. Acest lucru are şi aspecte pozitive, dar şi aspecte negative.

Pe de o parte, este clar că alegătorul moldovean este pregătit să-i taxeze pe cei aflaţi la guvernare, care au adus economia în colaps, au amânat procesele de implementare a reformelor, au participat la furtul miliardului, au pierdut încrederea partenerilor europeni, iar pe de altă parte acelaşi cetăţean moldovean realizează prea bine că nu are ce să pună în loc. Nu există alternativă la actuala clasă politică, iar instrumentele de responsabilizare a acesteia încă nu au fost însuşite.

Chiar şi soluţia care părea să fie dată de societatea civilă şi-a pierdut din farmec, mai ales că a devenit clar că Platforma Civică Demnitate şi Adevăr nu şi-a asumat şi obiectivul de a se transforma în proiect politic, ci s-a limitat doar la trezirea cetăţenilor. Este o misiune incompletă, care deja a început să dezamăgească. Este nevoie de lideri noi, iar ei, din păcate, încă nu s-au născut.

Cum se explică participarea foarte redusă a tinerilor la aceste alegeri?

Aş fi tentată să pun cauza prezenţei tinerilor pe seama organizării scrutinului în luna iunie, atunci când mulţi studenţi deja nu mai sunt în Chişinău şi s-au reîntors pe la casele lor. Dar, ei, tinerii, au memorie bună. Nu au uitat de promisiuni şi de aprilie 2009. Sunt dezamăgiţi şi dezorganizaţi. O parte sunt plecaţi la muncă în afara ţării. Nu trebuie să căutăm o singură explicaţie.

Angela Grămadă este cercetătoare specializată pe spaţiul ex-sovietic şi preşedinte al Asociaţiei Experts for Security and Global Affairs (ESGA).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.