EXCLUSIV. De ce se tem partidele pro-europene la alegerile din R.Moldova (dezbatere video)

Coaliţia pro-europeană de la Chişinău n-a avut performanţe deosebite în probleme majore precum lupta anticorupţie şi implementarea reformelor. Mai mult, partidele componente n-au ştiut să ”vândă” populaţiei nici realizări precum semnarea acordului de asociere sau ridicarea vizelor. La deficienţa mare de comunicare s-au adăugat conflictele dintre Filat şi Plahotniuc, ”care duc un război pentru conducerea economiei Republicii Moldova”. Ileana Racheru, cercetătoare la IDR şi Angela Grămadă, expertă în spaţiul post-sovietic, au făcut o amplă radiografie a scenei politice moldoveneşti şi a mizelor alegerilor de pe 30 noiembrie în cadrul unei emisiuni speciale realizate de Epoch Times.

Epoch Times vă prezintă câteva dintre cele mai importante puncte ale discuţiei:

Despre miza alegerilor parlamentare:

Ileana Racheru: Coaliţia pro-europeană la nivel intern n-a avut performanţe deosebite. Au fost realizări în ceea ce priveşte aproximarea legislaţiei, au semnat Acordul de Asociere (AA), dar n-au avut performanţe în ceea ce înseamnă problemele majore ale R.Moldova precum lupta împotriva corupţiei. Măsurile pe care le-au luat sunt legislative, dar nu au implementat aproape nimic. Există doar câteva situaţii în care au prins nişte judecători care luau mită sau faptul că preşedintele Timofti a refuzat să numească 5 judecători care ridicau suspiciuni de corupţie.

În acelaşi timp, presa a dezvăluit foarte multe cazuri de corupţie în care sunt implicaţi inclusiv membri ai actualului guvern şi nu au fost luate măsuri. Centrul Naţional Anticorupţie s-a sesizat, dar nu a făcut nimic.

Adevăratele mize mi se par însă a fi cele externe, care ţin de geopolitică şi anume în ce măsură influenţa Rusiei se menţine sau nu în R.Moldova. Influenţa Rusiei, dacă se menţine, va avea un impact important şi la nivel intern. Candidaţii pro-ruşi au spus iniţial că vor denunţarea Acordului de Asociere, apoi că vor renegocierea acestuia. Nu cred că ar denunţa AA. Totuşi menţinerea unei coaliţii pro-europene nu garantează automat implementarea Acordului de Asociere. Sunt absolut convinsă că vor găsi suficiente detalii tehnice care să le permită tergiversarea pe de-o parte pentru ca-şi doresc menţinerea unor loialităţi de afaceri şi loialităţi politice bazate pe corupţie, şi pe de altă parte pentru că intenţionează să menajeze cumva Rusia. Scopul este ca Moscova să nu adopte noi măsuri punitive împotriva Republicii Moldova.

O astfel de situaţie va fi acceptată de UE pentru că Bruxelles-ul a anunţat că în următorii cinci ani nu va fi nicio extindere a UE. Dacă R.Moldova va performa într-adevăar foarte bine la nivel intern, Bruxelles-ul ar fi pus într-o situaţie în care nu ştiu ce ar putea să facă, având în vedere şi ce se întâmplă acum în Ucraina.

Despre scăderea în sondaje a partidelor pro-europene

Angela Grămadă: Cauzele sunt multiple. În primul rând a existat o deficienţă de comunicare între autorităţi şi alegători şi asta s-a văzut nu doar anul acesta, ci şi imediat după alegerile din 28 noiembrie 2010, atunci când le-a luat aproape o lună liderilor partidelor pro-europene să formeze o coaliţie de guvernare, să comunice între ei şi apoi şi cu cetăţenii. Singurele ocazii pe care cetăţenii R.Moldova le-au avut de a afla cu ce se ocupă un guvern ales pro-european au fost momentele când Voronin mai înainta o moţiune de cenzură în Parlament. Guvernarea a profitat de faptul că acolo era prezentă Televiziunea Publică care are acoperire naţională. Pe lângă deficienţa mare de comunicare, ei au încercat să lucreze abia în 2014 când a avut loc un referendum ilegal în Găgăuzia. Conform Constituţiei nu aveau voie să organizeze un referendum pe probleme de interes naţional şi nici pe probleme de politică externă. Abia după ce au văzut efectele eşecului din Găgăuzia, pentru că n-au comunicat cu başkanul de acolo, s-au gândit să-şi facă o strategie de comunicare la nivel naţional pentru a spune cetăţenilor ce înseamnă AA. Când se apropia semnarea acordului la Vilnius, nimeni nu ştia ce va aduce acel acord în afară de regimul liberalizat de vize şi ce înseamnă partea economică (DCFTA).

În plus, au fost şi altercaţii între liderii celor două formaţiuni care conduceau coaliţia, Filat şi Plahotniuc. E un război pentru cine să conducă economia Republicii Moldova.

Opoziţia s-a folosit de luptă internă din coaliţie şi a spus că trebuie denunţat acordul de asociere pentru că în Uniunea Vamală ne va fi mai bine, de acolo ne vine gazul şi pieţele de desfacere, ceea ce nu e foarte adevărat pentru că gaze pot să vină şi din altă parte, la fel cum sunt şi alte pieţe de desfacere. S-a dovedit că producătorii moldoveni pot să-şi găsească o clientelă largă pentru produsele şi serviciile lor. Piaţa rusească nu este singura noastră opţiune în acest sens.

Pe de altă parte, toată lumea se aştepta ca liderii partidelor pro-europene să iasă uniţi în faţa electoratului şi să spună că vor continua coaliţia proeuropeană. Ori fiecare şi-a făcut campanie pe cont propriu.

Nu au reuşit să ”vândă” electoratului nici măcar ridicarea vizelor pentru că moldovenii care doreau să călătorească erau deja în Europa şi-şi legalizaseră situaţia din alte state europene. Mă refer la moldovenii din Spania, Italia sau Portugalia unde avem cele mai mare comunităţi.

Despre jocul ciudat al comuniştilor:

Menţinerea unei coaliţii pro-europene nu garantează automat implementarea Acordului de Asociere. Se vor găsi suficiente detalii tehnice care să le permită tergiversarea, pe de-o parte pentru ca-şi doresc menţinerea unor loialităţi de afaceri şi unor loialităţi politice bazate pe corupţie, şi pe de altă parte pentru că intenţionează să menajeze cumva Rusia.

Ileana RacheruPCRM pare să navigheze către centru. Este un partid în cădere liberă care pierde electorat în favoarea lui Dodon şi Usatâi din cauza lui Voronin care se comportă ca un lider absolut, care a reuşit să stopeze deocamdată luptele pentru putere în partid şi să îndepărteze eventualii rivali tineri. În acelaşi timp, PCRM a pierdut şi sprijinul financiar din Federaţia Rusă iar acum încearcă să nu fie foarte critic la adresa pro-europenilor aflaţi la putere. Înainte de ridicarea vizelor, Voronin spunea că AA trebuie denunţat şi renegociat. Ulterior el a susţinut că este foarte bine că au obţinut liberalizarea vizelor şi că susţine aderarea la UE. Apoi a început din nou cu discursuri de apropiere de Uniunea Vamală.

Angela Grămadă: În 2011 când Puţin a lansat proiectul pentru Uniunea Eurasiatică, Voronin a declarat că există o singură cale pentru politica externă a RM – Uniunea Vamală şi U.Eurasiatică. El a făcut acest lucru doar pentru a-şi recâştiga sprijinul Moscovei, pe care-l pierduse irevocabil în 2009 după ce a pierdut alegerile. În plus, au fost câteva documente secrete negociate de Voronin pe chestiunea Transnistriei. Nici până în ziua de azi nu ştim ce conţine documentul semnat de Voronin, Smirnov şi Medvedev.

Ruşii şi-au pierdut încrederea în PCRM şi au încercat să se reorienteze. I-au invitat în 2010 la Moscova pe Filat şi Lupu, dar n-a funcţionat schema pentru ca aceste partide aveau angajamente către alegători şi nu puteau să reorienteze peste noapte R.Moldova către Moscova.

Voronin a încercat cu discursuri legate de gaze naturale ruseşti, dar mesajul nu a prins la public. El se află într-o situaţie foarte rea deoarece îşi da seama că nu va putea să renunţe atât de uşor la acest AA, ceea ce se face că nu ştie Dodon. Nu este uşor să dai înapoi pentru că există costuri pe care trebuie să le plătească statele care renunţă la acordul de asociere. Ca urmare Voronin o săptămână e cu UE, o săptămână cu Rusia. Discursul lui nu este adresat nici Rusiei, nici UE, ci electoratului său ţintă care este foarte dezorientat şi nu ştie încotro s-o ia.

În primul rând sunt minorităţi etnice – ruşi, apoi ucraineni, care au fost trataţi 25 de ani ca fiind ruşi, găgăuzi, poate bulgari. În rest sunt persoane care au locuit în Moldova în perioada sovietică şi care sunt de părere că era mai bine când eram un stat mare şi aveam suficiente resurse naturale pentru a ne asigura necesarul.

Despre pionii Rusiei în ecuaţia alegerilor şi campania electorală

Ileana Racheru: Campania electorală a fost paşnică, n-a fost o încleştare între două forţe opuse. Pro-europenii au adus ocazional în discuţie semnarea AA , oricum neavând altceva cu care să se laude.

Ucraina n-a apărut deloc în discuţii, ea fiind adusă abia de curând în discuţie de preşedintele Timofti, care a declarat că Ucraina a ales o conducere pro-europeană şi i-a îndemnat pe moldoveni să nu voteze partide dubioase.

Ucraina a mai apărut în campania electorală prin prezenţa preşedintelui Poroşenko la Chişinău şi prin faptul că acesta a ţinut un discurs în limba română minorităţii ucrainene de la Bălţi. Şi el a spus să voteze partidele pro-europene.

Ceilalţi nu au avut nişte teme de campanie. Renato Usatîi are un discurs foarte populist. Singurul mesaj este eliminarea completă a corupţiei. El a devenit cunoscut după ce a organizat concerte cu celebrităţi ruse – cântăreţi foarte scumpi. Programul lui a fost centrat pe ideea de tânăr care va lupta împotriva tuturor corupţilor şi care este o victimă a corupţilor din Moldova şi a serviciilor secrete.

Federaţia Rusă a făcut un joc cu doi pioni – unul oficial, Igor Dodon, primit chiar de preşedintele Puţin pentru o convorbire de numai 15 minute. Usatîi în schimb n-a apărut cu niciun oficial rus, ci doar cu cântăreţi ruşi care transmit un mesaj nostalgic, cântând melodii cunoscute din perioada sovietică. (...)

Dezbaterea integrală pe pagina originală a Epoch Times România.