Alegerile din R.Moldova, un vot al sărăciei mai degrabă decât unul geopolitic

Alegerile din Republica Moldova au adus o victorie la limită a pro-europenilor. Aceştia sunt condamnaţi acum să revină în formula AIE (3) – PLDM, PDM, PL şi să facă ce n-au prea făcut în ultimul mandat - reformele dureroase în domenii precum justiţia şi anticorupţia, fără de care drumul european rămâne doar o lozincă. Surpriza acestor alegeri este scorul obţinut de Partidul Socialiştilor care s-a clasat pe primul loc şi al cărui lider s-a pozat cu Putin pe toate panourile electorale.

Mulţi au spus că alegerile din Republica Moldova vor fi un vot geopolitic. Orientarea ţării către Est sau către Vest n-a fost însă tranşată de aceste alegeri. Faptul că un partid pro-Rusia şi pro-Uniunea Vamală, care cere denunţarea Acordului de Asociere cu UE şi organizarea unui referendum pentru aderarea la aceasta, a ieşit pe primul loc spune ceva, chiar dacă adunate procentele partidelor pro-europene sunt mai mari decât cele ale PCRM şi PSRM. Poate nu este doar un indicator al divizării societăţii între cele două orientări geopolitice, ci şi semnul dezamăgirii populaţiei faţă de modul cum au guvernat partidele pro-europene.

Barometrul de Opinie Publică realizat de IPP Moldova pentru luna noiembrie arăta că moldovenii sunt mai îngrijoraţi de sărăcie, de nivelul de trai şi de situaţia economică decât de ameninţări externe. Potrivit acestuia, majoritatea populaţiei continuă să fie îngrijorată cel mai mult de viitorul copiilor (47%), preţuri (43%) şi sărăcie (39%). Fiecare a treia persoană este îngrijorată de şomaj (34%). În schimb, în contextul conflictului din Ucraina, procentul persoanelor îngrijorate de un război în zonă a crescut de la 16% la 31%.

Pe de altă parte, 53 de procente din intervievaţi au spus că sunt pentru aderarea la UE, în timp ce 30% sunt contra, iar 57% din respondenţi au afirmat că ar vota pentru aderarea Moldovei la Uniunea Eurasiatică faţă de 20% care se declară împotrivă. Nu poate să fie vorba despre o tranşare a orientării.

Ileana Racheru, expertă pe spaţiul post-sovietic la IDR, îmi explica într-un interviu că ”la nivel intern coaliţia pro-europeană n-a avut performanţe deosebite. Au fost realizări în ceea ce priveşte aproximarea legislaţiei, au semnat Acordul de Asociere (AA), dar n-au avut performanţe în ceea ce înseamnă problemele majore ale R.Moldova precum lupta împotriva corupţiei. Măsurile pe care le-au luat sunt legislative, dar nu au implementat aproape nimic. În acelaşi timp, presa a dezvăluit foarte multe cazuri de corupţie în care sunt implicaţi inclusiv membri ai actualului guvern şi nu au fost luate măsuri”. Mai mult, partidele componente n-au ştiut să ”vândă” populaţiei nici realizări precum semnarea acordului de asociere sau ridicarea vizelor. Toate aceste lucruri s-au reflectat în scorurile obţinute de partidele pro-europene la alegeri.

Nimeni nu se aştepta ca partidul lui Dodon, desprins din PCRM, să obţină un scor de 20%, ba mai mult acest partid era dat în sondaje ca având şanse să nu treacă pragul electoral de 6%. Sigur rezultatul poate fi explicat într-o anumită măsură prin reorientarea alegătorilor partidului Patria, exclus din alegeri. Este foarte posibil ca circarul Renato Usatîi, tânărul cu o avere impresionantă pentru care nu avea nicio dovadă şi cu legături directe cu FSB-ul, care a fugit la Moscova pentru a nu fi arestat, să fi fost folosit de Kremlin într-un scenariu de delegitimare a alegerilor din Republica Moldova şi de întărire a procentului lui Igor Dodon în Parlament. ”Scoaterea lui Usatîi din competiţia electorală a fost necesară şi binevenită, dar nu a fost suficient timp pentru a prezenta populaţiei motivaţiile acestei decizii. Ca urmare, mulţi dintre simpatizanţii lui au trecut la Dodon”, mi-a explicat un jurnalist de la Chişinău după alegeri.

Sigur, a mai fost şi diversiunea cu cozile mari din faţa Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, unde mulţi oameni se pare că au fost aduşi, şi care a avut ca scop delegitimarea alegerilor, pentru că nu toţi au putut vota, şi blamarea Chişinăului pentru că nu a creat mai multe secţii pentru a da posibilitatea imigranţilor moldoveni care lucrează în Rusia să voteze.

Rezultatul alegerilor parlamentare arată clar că pro-europenii nu au primit un cec în alb de la populaţie, iar dacă vor dezamăgi şi mai mult prin lipsa de reforme în justiţie şi anticorupţie şi nu se vor preocupa de situaţia economică şi de nivelul de trai, data viitoare vor fi taxaţi mai puternic.

Pe de altă parte, expertele Ileana Racheru şi Angela Grămadă îmi vorbeau într-un interviu despre deriva PCRM şi a lui Vladimir Voronin, care au pierdut mulţi tineri, dar şi sprijinul Moscovei. Voronin o săptămână este pentru apropierea de UE, o săptămână pentru Uniunea Eurasiatică, ceea ce este într-adevăr de natură să alieneze, să năucească şi să confuzeze electoratul său. După înfrângerea suferită ieri, el nu mai este liderul primului partid din Republica Moldova ca scor, ci aterizează abia pe locul 3, fiind devansat chiar de Dodon, care s-a desprins de PCRM. Colaborarea dintre cele două partide pare exclusă, din cauza animozităţii dintre cei doi lideri. Şi chiar dacă ar trece peste orgolii, tot n-ar avea suficiente mandate în Parlament pentru a putea forma guvernul.

Partidele pro-europene, condamnate să rămână împreună pentru a forma o majoritate, vor trebui să înceapă negocieri dificile pentru formarea noului guvern. Fiecare va încerca să-şi impună oamenii în ministere cât mai importante. Nu este exlus ca PCRM aflat sub şocul rezultatului să încerce să participe cumva la guvernare, fie printr-o absorbţie în PDM, fie prin deputaţi care să susţină guvernul pro-european sau să defecteze. Există şi scenariul în care cele trei partide pro-europene nu se înţeleg la împărţirea portofoliilor, caz în care PCRM ar putea fi totuşi cooptat la guvernare că o soluţie de avarie.

Referitor la reacţia Rusiei după alegerile parlamentare, al căror rezultat n-au cum să mulţumească Kremlinul, Angela Grămadă îmi explica că nu este nevoie de organizarea de proteste violente în stradă, Moscova având multe alte instrumente de destabilizare. ”E posibil ca Rusia să se abţină de la scoaterea oamenilor în stradă pentru că a suferit deja o catastrofă de imagine şi economică în Ucraina”, susţine ea. În schimb, Moscova ar putea utiliza alte pârghii economice, din moment ce deţine cele mai importante bănci şi sistemul de asigurări.

Problema principală a viitoarei coaliţii de guvernare a Republicii Moldova rămâne însă necesitatea de a implementa reformele la care s-a angajat. UE este deja cu ochii pe copilul model al Parteneriatului Estic şi a tăiat fonduri în domeniul justiţiei Chişinăului pentru că n-a făcut reformele cerute. ”Uniunea are o abordare mult mai pragmatică acum faţă de R.Moldova şi mizează pe rezultate vizibile, pe îmbunătăţirea indicatorilor stabiliţi”, îmi spunea Angela Grămadă.

În orice caz, rezultatul alegerilor parlamentare arată clar că pro-europenii nu au primit un cec în alb de la populaţie, iar dacă vor dezamăgi şi mai mult prin lipsa de reforme în justiţie şi anticorupţie şi nu se vor preocupa de situaţia economică şi de nivelul de trai, data viitoare vor fi taxaţi mai puternic. Cât despre votul geopolitic - Republica Moldova nu a optat încă ferm pentru Vest. Balansul între est şi vest se menţine.