România şi Bulgaria încearcă o amânare a aplicării sancţiunilor asupra Lukoil şi Rosneft [Politico]

Decizia Washingtonului de a include pe lista neagră companiile Lukoil şi Rosneft a aruncat în haos ţările UE în care sunt prezente cele două mari companii petroliere ruseşti, acestea încercând să prevină întreruperile de combustibil înainte ca sancţiunile să intre în vigoare pe 21 noiembrie, relatează POLITICO

Dintre acestea, România şi Bulgaria se luptă cu timpul pentru a împiedica închiderea rafinăriilor lor petroliere esenţiale, înainte ca sancţiunile americane împotriva proprietarilor ruşi să intre în vigoare la sfârşitul acestei luni.

România — care găzduieşte rafinăria Petrotel a Lukoil — nu a luat încă o decizie formală. Dar Bucureştiul ia în considerare şi solicitarea unei „prelungiri a sancţiunilor” în timp ce îşi elaborează propriul răspuns, a declarat un înalt oficial guvernamental, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber. Naţionalizarea este văzută ca o „ultimă opţiune”, a adăugat acesta.

Totuşi, ministrul român al Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat pentru publicaţia citată că Bucureştiul este „pregătit” operaţional pentru orice scenariu. Planul guvernului va urmări să păstreze „activitatea economică a României, dar în acelaşi timp să oprească finanţarea Federaţiei Ruse”, a adăugat el.

Trezoreria SUA — care trebuie să aprobe orice vânzare — şi Comisia Europeană au refuzat să comenteze.

Vineri, parlamentarii bulgari au aprobat un nou proiect de lege care ar permite guvernului să numească un administrator pentru uriaşa rafinărie Burgas deţinută de Lukoil, acordându-i acestuia puteri extinse de a prelua controlul operaţional al întreprinderii, de a aproba vânzarea acesteia şi de a o naţionaliza, dacă este necesar. Între timp, ţara încearcă să obţină o scutire de la sancţiuni.

Eforturile de a asigura noi proprietari pentru rafinării au fost puse şi mai mult sub semnul întrebării după ce compania elveţiană de trading Gunvor şi-a retras joi oferta de a cumpăra activele internaţionale ale Lukoil, în urma unor critici dure la adresa propunerii de vânzare, venite din partea Trezoreriei americane.

Noile măsuri afectează şi alte ţări din UE. Germania a obţinut o scutire de şase luni pentru rafinăria Schwedt, deţinută de Rosneft, care se află sub control guvernamental din 2022. Premierul ungar Viktor Orban a călătorit vineri la Washington în speranţa de a obţine o derogare pentru importurile de petrol rusesc prin conducte destinate ţării sale şi vecinei Slovacia şi chiar a primit-o, dar doar pentru 1 an.

Sancţiunile apar în contextul în care preşedintele Donald Trump devine tot mai frustrat de lipsa progreselor în eforturile de a obţine o încetare a focului în Ucraina. De asemenea, în ultimele luni, UE şi-a intensificat campania de a pune capăt dependenţei blocului de energia rusească.

Probleme de tranziţie

Din punct de vedere tehnic, obţinerea scutirilor sau numirea unui administrator susţinut de stat pentru rafinării nu ar trebui să fie o problemă.

Cu toate acestea, scenariul cel mai grav — în care rafinăriile îşi încetează activitatea — s-ar desfăşura foarte diferit pentru cele două ţări.

Pentru Bulgaria, unde rafinăria deţinută de ruşi asigură până la 80% din necesarul de combustibil al ţării, aceasta ar lăsa Sofia fără aprovizionare „până la sfârşitul anului”, a declarat Martin Vladimirov, analist principal la think tank-ul Center for the Study of Democracy.

Rafinăria din România, pe de altă parte, furnizează aproximativ „20 la sută” din combustibilul ţării, a spus Ana Otilia Nuţu, analist în domeniul energiei la Expert Forum. O oprire ar duce, aşadar, la „câteva luni” de creşteri moderate de preţuri, a spus ea, pe măsură ce ţara se grăbeşte să găsească importuri de înlocuire.

Totuşi, o oprire ar putea afecta exporturile către vecina Republica Moldova, a adăugat ea. Iar „dacă Moldova va fi afectată grav, atunci aceasta va fi o altă … uriaşă oportunitate de imagine pentru Rusia”, a spus Nuţu.

Guvernul moldovean a prezentat vineri propria propunere de a cumpăra activele Lukoil din ţară, inclusiv un depozit de combustibil pentru aviaţie, şi a anunţat că a cerut, de asemenea, Washingtonului o amânare a sancţiunilor.

Mihail Krutikhin, cofondator al companiei de consultanţă RusEnergy şi expert în industria energetică rusă, a fost de acord că facilităţile ar trebui să poată „continua să funcţioneze” în siguranţă, atâta timp cât viitorul proprietar păstrează personalul existent şi angajează experţi suplimentari.

O vânzare dificilă

Problemele reale apar însă mai târziu.

În primul rând, găsirea unui cumpărător nu va fi uşoară. Ambele rafinării sunt „bine administrate”, a spus un fost director executiv al Lukoil. Dar găsirea unei companii dispuse să-şi asume riscurile legale legate de sancţiuni, costurile ridicate ale transporturilor, primele mari de asigurare şi investiţiile constante necesare va fi „dificilă”, a adăugat el.

În timp ce Vladimirov a estimat valoarea rafinăriei bulgare — istoric profitabile — la 1,5 miliarde de dolari, rafinăria Petrotel din România este mai puţin atractivă, potrivit lui Nuţu. Facilitatea, care a avut o cifră de afaceri anuală sub 40 de milioane de euro în 2023, este împovărată de datorii şi „are nevoie de investiţii foarte mari”, a spus ea.

Lukoil nu a răspuns imediat solicitării de comentarii.

Între timp, viitoarele arbitraje reprezintă, de asemenea, o provocare — mai ales în contextul unei preluări de către guvern.

Deputaţii bulgari au adoptat vineri o versiune iniţială a proiectului de lege privind preluarea rafinăriei în 30 de secunde. Acea „grabă şi lipsa totală a unei proceduri normale [vin] cu riscul de a face multiple greşeli grave”, a declarat Ivaylo Mirchev, deputat al opoziţiei din partidul Democratic Bulgaria.

„Acum intenţionează să acorde acestei persoane puteri atât de extraordinare încât, în cele din urmă, ‘Lukoil’ va da în judecată Bulgaria — iar banii vor ajunge în Rusia”, a spus el.

Ministerul Energiei din Bulgaria a refuzat să comenteze.

În schimb, Nuţu a spus că decizia de a vinde rafinăriile trebuie coordonată „la nivelul UE”, pentru a preveni riscurile ca Lukoil să eludeze sancţiunile americane.

Žygimantas Vaičiūnas, ministrul energiei din Lituania, a fost de acord. Indiferent ce se va întâmpla, a spus el, Bruxellesul ar trebui să investigheze potenţialii cumpărători înainte de finalizarea tranzacţiei, având în vedere prezenţa rusă latentă.

„Comisia Europeană are drepturi de monitorizare. În acest caz, toate posibilităţile ar trebui examinate”, a declarat el.