Elveţia renunţă la secretul bancar

Elveţia, cel mai mai mare paradis fiscal din lume, renunţă la secretul bancar. Decizia, reprezentând o ruptură decisivă cu angajamentul de a proteja "intimitatea" clienţilor bancari asumat de Elveţia în urmă cu sute de ani, presupune înscrierea ţării într-un program care permite schimbul automat de informaţii cu alte state şi are drept scop oficial, combaterea evaziunii fiscale.

Cooperarea Elveţiei este vitală pentru o luptă coerentă şi concertată împotriva evaziunii, Elveţia protejând conturi în valoare de 2,2 trilioane de dolari în băncile sale, sub auspiciile secretului bancar.

Aceeaşi decizie a fost adoptată şi de Singapore, alt paradis fiscal bine cunoscut, în cadrul unei reuniuni ministeriale ce a avut loc la Paris, informează lematin.ch.

"Acesta este, cu certitudine, sfârşitul secretului bancar deturnat pentru raţiuni de natură fiscală" a declarat Pascal Saint-Amans, director al centrului de politică şi administrare fiscală al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Elveţia şi Singapore erau printre ultimele ţări membre OCDE ne-angajate în programul de schimbare a informaţiilor fiscale ale clienţilor bancari, oferind veritabile paradisuri fiscale pentru companiile şi oamenii de afaceri care-şi ascundeau banii în conturi din ţările respective, pentru a scăpa de fiscul din statele unde au produs respectivii bani. Alte 44 de state au semnat înţelegerea, inclusiv cele care aparţin OCDE, G20, dar şi paradisuri fiscale precum Insulele Cayman sau Jersey. Organizaţia va publica în curând numele statelor care refuză să renunţe la secretul bancar, protejând astfel evazionismul fical.

Confom Asociatiei Bancherilor din Elveţia, mişcarea a fost planificată de acum un an şi nu reprezintă o surpriză pentru instituţii. Decizia Elveţiei ar putea da însă o altă greutate sancţiunilor aplicate de către occidentali Rusiei, în noul context european.

Companii ruseşti gigant, precum Gazprom, Rosneft, Lukoil şi Gunvor Group cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin, vizat de sancţiunile aplicate de Occident au conturi în Elveţia şi la fel şi numeroşi oligarhi ruşi.

În consecinţă, Elveţia (precum şi alte paradisuri fiscale europene precum Luxemburg, Olanda şi Cipru) ar putea deţine cheia prin care Federaţia Rusă ar putea fi obligată să se retragă din Ucraina.

Subsidiarele marilor companii ruseşti sunt răspândite pe întreg bătrânul continent şi au conturi în băncile bătrânului continent, astfel că sunt expuse la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită o mâna de ajutor de la ţările care se bazează pe exodul de capital din Rusia şi care au protejat investitorii de legile internaţionale - mai pe scurt, paradisurile fiscale, arată o analiza Bloomberg citată de ziare.com.

"Dacă se poate demonstra că proprietarii acestor active, prin structurile olandeze, sunt vizaţi de sancţiunile Occidentului, atunci nu încape îndoială că ele pot fi îngheţate", a declarat Jack Blum, fost investigator al Senatului SUA şi expert în problemele spălării banilor şi paradisurilor fiscale, lansând una dintre cele mai dureroase întrebări ale momentului: "Cât de departe este dispus cineva să meargă? Elveţienii, olandezii, luxemburghezii sunt pregătiţi să facă acest lucru? Toată lumea ştie că practicile de acest gen au loc de ani de zile", a adăugat expertul, concluzionând că este puţin probabil ca Olanda, Cipru, Luxemburg şi Irlanda să înăsprească măsurile împotriva Rusiei, cel mai probabil aceste ţări urmând să se limiteze la a aplica strict şi minimal sancţiunile impuse de UE.