Status-quo-ul se mai dărâmă niţel: yuan-ul este pe cale să devină valută de rezervă

Cel puţin 40 de bănci centrale au investit în yuan, iar altele se pregătesc să o facă, ceea ce împinge moneda Chinei foarte aproape de statusul de valută de rezervă, chiar înainte ca aceasta să fie convertibilă.

În mod oficial, 23 de ţări şi-au declarat pachetele de acţiuni în yuani, atât pe pieţele offshore cât şi pe cele on shore, însă numărul băncilor centrale participante ar putea fi cu mult mai mare de atât, a declarat Jukka Pihlman de la Standard Chartered din Singapore citat de South China Morning Post.

Pihlman, un fost angajat al Fondului Monetar Internaţional pe post de consultant al băncilor în probleme de asset management, susţine că 12 bănci centrale au investit în active în yuani, fără să declare acest lucru.

Dolarul american este în continuare valuta de rezervă întrebuinţată pe scară largă, reprezentând aproximativ 33% din piaţa globală de active la sfârşitul anului 2013, conform FMI. Dar cota sa a scăzut semnificativ din anul 2000.

FMI nu a dezvăluit procentul rezervelor deţinute în yuan, însă cotele rezervelor ”în altă valută” de pe pieţele din ţările emergente au crescut cu aproape 400% din 2003, în timp ce rezervele din ţările în curs de dezvoltare a crescut cu 200%, conform FMI.

”De facto, yuan-ul devine efectiv o valută de rezervă deoarece atât de multe bănci centrale au investit deja în el. De facto, yuan-ul poate deveni o valută de rezervă înainte să fie complet convertibilă”, a declarat Pihlman.

Este mai probabil ca băncile centrale să adauge pe viitor pachete de acţiuni în yuani, mai ales cele cu ”legături comerciale puternice cu China”, cât şi cele care au deja un nivel de rezervă relativ mare pentru a crea o diversificare, pe motive legate de rambursări”, a adăugat acesta.

Popularitatea în creştere a yuan-ului printre băncile centrale se datorează probabil tratamentului extrem de favorabil oferit de Beijing, care căuta să încurajeze investiţiile în moneda proprie.

Printre cele 23 de bănci centrale care au publicat faptul că deţin pachete de acţiuni în yuani, 11 dintre ele sunt de pe piaţa asiatică şi au legături comerciale strânse cu China: Australia, Hong Kong, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Macao, Malaezia, Nepal, Pakistan, Singapore şi Tailanda.

Cinci dintre ele sunt din Europa – Austria, Belarus, Norvegia, Franţa şi Lituania – iar şapte din America de Sud sau Africa – Bolivia, Chile, Ghana, Kenya, Nigeria, Africa de Sud şi Tanzania.