Saga bancherilor care mor continuă. Episod dublu

Ultimele trei zile au semnalat noi decese în rândul bancherilor de pe mapamond - mai precis pentru cei din China şi Franţa.

Problemele economice care ies la suprafaţă anul acesta par să fie tot mai multe. Chiar dacă mainstream media pare să ocolească subiectul, de la începutul anului 2014 există o serie de cel puţin 15 bancheri de vârf care au murit în condiţii suspecte.

Dacă la începutul serialului, cazurile bancherilor care ”se aruncau” de pe clădiri înalte, erau găsiţi împuşcaţi cu pistolul de cuie, călcaţi de maşini, sau spânzuraţi prin garaje nu au stârnit atenţia autorităţilor, în cele mai recente cazuri poliţia din Europa a început să ia în calcul şi posibilitatea unor asasinate.

Cel mai recent caz a avut loc joi. Angajatul Comisiei Regulatoare Bancare a Chinei, Li Juanhua, a murit din cauza unui ”brusc atac de cord” – în ciuda faptului că avea numai 49 de ani. Li a fost printre principalii creatori a unui pachet de legi destinat pieţei bancare din China, care ar fi trebuit să dea o lovitură sistemului bancar din umbră al Chinei.

Dacă dispariţiile misterioase şi morţile subite sunt frecvente în China, mai ales pentru cei care lucrează cu subiecte sensibile pentru conducerea de Partid şi de Stat, nu aşa stau lucrurile în ţările occidentale.

Un alt caz important care a stârnit suspiciunile este decesul unui funcţionar superior de bancă în vârstă de 52 de ani de la Bred-Banque-Populaire. Fără să-i publice identitatea completă, presa franceză a anunţat că Lidia ”şi-a luat la întrebări superiorii înainte să se arunce pe geam”, versiune confirmată de surse neoficiale.

Oficialii băncii franceze au negat existenţa vreunui conflict, precizând că Lidia se afla sub tratament de mai mulţi ani. "Lidia" s-ar fi aruncat de la etajul al 14-lea al sediului din Paris al băncii pe data de 22 aprilie, în jurul orei 10. Colegii Lidiei au descris-o ca fiind o persoană ”secretoasă” dar ”foarte cunoscută şi populară”, adăugând că trăia într-un mediu dificil.

Presa franceza a transmis mesajul ”îndurerat” al băncii cu privire la moartea Lidiei dar n-a oferit mai multe detalii cu privire la identitatea sau ocupaţia acesteia în companie.

Dacă motivele pentru care şi-ar fi putut dori moartea Lidia pot fi acceptate, secretomania presei franceze cu privire la indentitatea Lidiei a atras atenţia asupra cazului.

Decesele celor doi survin la scurt timp după moartea lui Benedict Philippens, directorul băncii Paribas Fortis cu sediul în Vise, Belgia. Primele informaţii ale investigaţiei arată că Benedict şi familia acestuia au fost asasinaţi. Moartea directorului din Vise pare să fie legată de meseria sa, susţineau sursele locale.

Cel puţin şase dintre bancherii decedaţi în 2014 sunt angajaţi sau foşti angajaţi ai JP Morgan. Iar o bună parte din cei 14 ar fi plonjat în gol de pe clădirile JP Morgan.

Un număr mare de decese sunt direct legate de nume precum JP Morgan sau Deutsche Bank, bănci ce sunt implicate în scandalul manipulării ratelor bancare, LIBOR.

Scandalul LIBOR, în care bănci de calibru internaţional manipulau ratele creditului interbancar, a produs pierderi estimate la mai multe trilioane USD.

Seria controversată a deceselor a început, cel puţin din relatările care au ajuns în presă, pe data de 21 ianuarie, primul caz fiind cel al directorului de comunicaţii al Swiss Re AG din Londra, Tim Dickenson.

Lista bancherilor care au murit în condiţii controversate de la începutul anului:

Pe 21 aprilie, Benedict Philippens – directorul băncii BNP Paribas Fortis din Vise, Belgia, a fost împuşcat mortal împreună cu soţia şi nepoţelul lor în vârstă de nouă ani. Asasinul, care l-ar fi aşteptat pe Benedict în apropierea casei, a deschis focul asupra autovehicului cu un pistol automat.

Pe 8 aprilie, Juergen Frick - directorul băncii Frick & Co. AG cu sediul în Liechtenstein a fost împuşcat în parcarea subterană a sediului din oraşul Balzers. Acesta este primul caz din seria celor 12 decese ale bancherilor vârf în care poliţia a admis existenţa unei crime.

Suspectul, Juergen Hermann, a fugit de la locul faptei, comise în jurul orei locale 7:30, într-o maşină cu numere de Liechtenstein, conform poliţiei locale. Atacatorul s-ar fi aflat de mai mulţi ani într-o dispută cu guvernul din Liechtenstein cât şi cu Banca Frick, conform unui website înregistrat pe numele lui Hermann.

Pe 5 aprilie - Jan Peter Schmittmann - a fost descoperit mort, sâmbătă, împreună cu soţia sa şi fiica sa. Totuşi, cazul a fost denumit de poliţia olandeză, în mod bizar, o ”tragedie de familie” care nu are nimic de-a face cu afacerile lui Schmittman.

În 2007, Schmittman a fost personajul care ar fi aranjat falimentul şi vânzarea companiei ABM AMRO către băncile Royal Bank of Scotland, Fortis şi Santander. După naţionalizarea băncii din 2008, Schmittmann a primit, conform contractului său, un salariu de 16 milioane de euro, sumă ce a fost înjumătăţită ulterior de către ministrul de Finanţe olandez.

ABN Amro, fosta companie la care lucra Schmittmann, se află de asemenea sub investigaţie pentru participarea în cadrul scandalului LIBOR.

Pe 27 martie Joseph Giampapa, a fost lovit mortal de o dubă, care a dispărut. Giampapa era unul din cei mai importanţi consilieri juridici ai unei companii ce valorează sute de miliarde de dolari - JP Morgan. Autorităţile nu au făcut nicio acuzaţie şi nici nu se cunoaşte lista cu suspecţi ai cazului.

Ziua în amiaza mare, Giampapa a fost ucis pe loc de către un autovehicul, care l-a propulsat la o distanţă de 45 de metri. Conform informaţiilor care au ajuns în presă, Giampapa este al şaselea angajat proeminent al JP Morgan care a murit în condiţii controversate pe o perioadă de numai câteva săptămâni

Pe 12 martie – Kenneth Bellando, 28 de ani – angajat al Levy Capital şi fost angajat al JP Morgan, s-ar fi aruncat, conform autorităţilor, de la etajul al şaselea al clădirii East Side. Fost analist al JP Morgan, Bellando este fiul lui John Bellando, un ofiţer financiar şef al Conde Nast şi fratele unui ofiţer de investiţii al JP Morgan – expert în riscurile expunerii valutare.

Mai multe din mailurile lui Bellando au fost citate în timpul unei investigaţii a Comitetului de Finanţe al Senatului de la Washington cu privire la scandalul London Whale. Compania London Whale, în ciuda faptului că a cauzat o pierdere de 6,2 miliardare de dolari, a reuşit să-i aducă contractantului său, JP Morgan, un profit de 21,3 miliarde dolari.

Pe 20 februarie - Li Junjie, 30 de ani - angajatul JP Morgan Hong Kong, Junjie ar fi fost implicat în diverse proiecte pe lângă postul obişnuit de la departamentul de foreign exchange. Chiar dacă nu a lăsat niciun bilet înainte de "suicid", colegii săi spun că acesta se afla sub ”o presiune imensă din cauza jobului”. Junjie este al patrulea bancher care ar fi sărit de pe acoperişul unui sediu JP Morgan în ultima lună.

Pe 19 februarie, James Stuart, 70 de ani - om de afaceri de peste 50 ani şi fost director al Naţional Bank of Commerce, Stuart este considerat un om de afaceri ale cărui relaţii erau extrem de extinse. Moartea lui nu a fost făcută publică în presă. Mai straniu, certificatul său medico-legal nu precizează cauzele morţii.

Pe 12 februarie Ryan Crane, 37 de ani, director executiv al băncii internaţionale JP Morgan, cu o vechime de 14 ani în bancă. De data aceasta poliţia nici nu a mai dat detalii legate de circumstanţele morţii sale. Moartea lui Crane este cu atât mai stranie cu cât în urmă cu două săptămâni, pe data de 28 ianuarie, Gabriel Magee, un alt manager important al companiei JP Morgan, ar fi sărit de pe sediul central al băncii din Londra. Cei doi lucrau împreună şi se cunoşteau.

Pe 7 februarie Richard Talley, 57 de ani, fondatorul American Title Service din Colorado a fost găsit mort. Poliţia susţine că Tallet s-a sinucis în garajul său cu un pistol pentru cuie, împuşcat de opt ori în piept şi cap.

Pe 29 ianuarie Mike Dueker, 50 de ani, economist şef de la Russel Investments, care s-ar fi „aruncat” de pe un pod (Tacoma Narrows) care trecea pe deasupra unei autostrăzi, în statul Washington. Russel a fost angajat ca asistent VP la Federal Reserve în St. Louis între 1991-2008.

Pe 28 ianuarie Gabriel Magee, 39 de ani, vicepreşedinte la JP Morgan Europe. Corpul său a căzut de pe celebrul zgârie nori Canary Warf din Londra (etajul 33), aterizând pe o clădire mai mică din vecinătate. La auzul veştii părinţii săi au declarat că se vor deplasa imediat la Londra pentru a lua lucrurile fiului lor şi a cere explicaţii - cei doi americani respingând vehement versiunea oficială a morţii prin sinucidere.

Pe 26 ianuarie, William Broeksmit, 58 de ani, director executiv al Deutsche Bank, a fost găsit de poliţie spânzurat în casa sa din South Kensington, Londra. A doua zi, Eric Ben-Artzi, a fost angajat la Deutsche Bank, care a părăsit banca după ce a început să publice informaţii despre practicile scandaloase ce ar fi avut loc acolo, a ţinut o conferinţă de presă despre pierderile de 12 miliarde pe care DB le-ar fi înregistrat şi despre care directorii DB ar fi ştiut.

Pe 21 ianuarie, Tim Dickenson – directorul de comunicaţii al Swiss Re AG şi-a găsit sfârşitul de pe acoperişul sediului JP Morgan din Londra în condiţii suspecte. Nici poliţia şi nici presa nu au publicat vreo informaţie cu privire la moartea sa.