Elveţia ar putea renunţa la neutralitate pentru a oferi ajutor militar Ucrainei

Elitele elveţiene discută modificări ale politicii de neutralitate a Elveţiei, care ar permite transferul de arme şi muniţii de producţie elveţiană în Ucraina, în contextul unei schimbări pro-Ucraina în starea de spirit din spaţiul public şi politic care are darul de a pune presiune pe guvern în această direcţie, transmite Reuters.

Cumpărătorii de arme elveţiene sunt împiedicaţi legal să le reexporte, o restricţie despre care unii reprezentanţi ai marii industrii de armament a ţării spun că afectează acum comerţul.

Între timp, apelurile vecinilor europeni ai Elveţiei de a permite astfel de transferuri către Kiev au devenit tot mai puternice pe măsură ce asaltul Rusiei se intensifică, iar cele două comisii de securitate ale parlamentului au recomandat ca regulile să fie relaxate în consecinţă.

Parlamentarii elveţieni sunt divizaţi când vine vorba de acest subiect.

"Vrem să fim neutri, dar facem parte din lumea occidentală", a declarat Thierry Burkart, liderul partidului de centru-dreapta FDP, care a înaintat o moţiune guvernului pentru a permite reexporturile de arme către ţările cu valori democratice similare cu cele ale Elveţiei.

În conformitate cu neutralitatea elveţiană, care datează din 1815 şi este consacrată printr-un tratat din 1907, Elveţia nu va trimite arme direct sau indirect către combatanţii unui război. Ea aplică un embargo separat asupra vânzărilor de arme către Ucraina şi Rusia.

Ţările terţe pot, în teorie, să se adreseze la Berna pentru a reexporta armele elveţiene pe care le au în stoc, dar permisiunea este aproape întotdeauna refuzată.

"Nu ar trebui să avem dreptul de veto pentru a-i împiedica pe alţii să ajute Ucraina. Dacă facem asta, susţinem Rusia, ceea ce nu este o poziţie neutră. Alte ţări vor să sprijine Ucraina şi să facă ceva pentru securitatea şi stabilitatea Europei... Ele nu pot înţelege de ce Elveţia trebuie să spună nu", a declarat Burkart pentru sursa citată.

Un număr tot mai mare de alegători elveţieni sunt de acord cu renunţarea la neutralitate, iar un sondaj realizat de institutul de sondaje Sotomo, publicat duminică, a arătat că 55% dintre respondenţi sunt în favoarea autorizării reexporturilor de arme către Ucraina.

"Dacă am fi pus această întrebare înainte de război..., răspunsul ar fi fost probabil mai mic de 25%. Să vorbeşti despre schimbarea neutralităţii era un tabu în trecut", a declarat Lukas Golder, co-director al companiei de sondaje GFS-Bern.

Pro şi contra

Guvernul - aflat sub presiune din străinătate după ce a respins cererile germane şi daneze de permisiune pentru reexportul de vehicule blindate elveţiene şi muniţie pentru tancuri antiaeriene - a declarat că nu vor fi prejudecăţi în discuţiile parlamentare.

Berna "aderă la cadrul legal existent... şi va trata propunerile în timp util", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Afaceri Economice, care supraveghează problemele legate de comerţul cu arme.

Burkart a declarat că a primit semnale pozitive cu privire la o modificare a legii din partea altor partide din legislativul fragmentat.
Social-democraţii de stânga se declară în favoarea modificărilor, la fel ca şi liberalii verzi, deşi Verzii se opun în continuare.

Parlamentarul ecologist Marionna Schlatter a declarat că permiterea livrărilor de arme către Ucraina riscă o "pantă alunecoasă" spre eliminarea tuturor restricţiilor şi este incompatibilă cu neutralitatea Elveţiei.

Între timp, Partidul Popular Elveţian de dreaptă (SVP), cel mai mare partid din camera inferioară şi, în mod tradiţional, apărător fervent al neutralităţii, pare acum divizat.

"A permite livrările de arme către o ţară implicată într-un conflict armat înseamnă ... distrugerea bazei păcii şi prosperităţii în ţara noastră", a declarat deputatul SVP David Zuberbueler.

Deputatul SVP Werner Salzmann, care face parte din camera superioară a parlamentului, nu este de acord, exprimându-şi îngrijorarea în cotidianul Aargauer Zeitung cu privire la daunele colaterale aduse industriei elveţiene de apărare, care susţine, de asemenea, campania pentru modificarea legii.

Sectorul, care include multinaţionalele Lockheed Martin şi Rheinmetall, a vândut armament în valoare de 800 de milioane de franci elveţieni (876 de milioane de dolari) în străinătate în 2021, potrivit datelor guvernamentale, ceea ce o plasează în top 15 mondial al naţiunilor exportatoare.

Faptul de a avea o industrie de armament puternică a mers mână în mână cu tradiţia neutralităţii, dar echilibrul acestei dualităţi ar putea fi acum ameninţat, a declarat asociaţia industrială SwissMem.

"Unii dintre membrii noştri au pierdut contracte sau nu mai investesc în Elveţia din cauza restricţiilor actuale. Situaţia actuală ne slăbeşte politica de securitate [...], afectează credibilitatea politicii noastre externe şi dăunează companiilor noastre. Este timpul să se schimbe", a declarat directorul SwissMem, Stefan Brupbacher.