Eduard Hellvig: Nu candidez pentru nicio funcţie. În alegerile care vin, va fi mai important ca niciodată tandemul preşedinte-premier

Fostul director SRI Eduard Hellvig, proaspăt înscris în PNL, a transmis, miercuri, că nu intenţionează să candideze pentru nicio funcţie, fiind de părere că, în alegerile prezidenţiale din primăvara anului viitor, “va fi mai important ca niciodată tandemul preşedinte-premier care le va fi propus românilor”.

“Nu candidez pentru nicio funcţie, deci pot să îmi acord libertatea de a rămâne obiectiv şi lucid în zilele acestea de emoţie profundă. Câteva idei, în ordine subiectivă, despre oameni şi principii. Căutarea elementelor de guvernare, a principiilor, nu ar trebui să fie o misiune prea complicată. Furia oamenilor s-a clădit pe neajunsuri economice şi lipsă de orizont real de dezvoltare. Ca atare, eficientizarea statului, reducerea cheltuielilor publice şi reclădirea încrederii în instituţii sunt opţiunile generale corecte pentru o guvernare bună.

Formarea efectivă a noului Guvern şi desemnarea unui candidat sau a mai multor candidaţi pentru preşedinţie vor fi conversaţii despre principii, dar mai cu seamă acum despre oameni. Negocierile, care pornesc de la principii de guvernare, vor ajunge inevitabil la nume. Care nume vor întruchipa principiile. Cum principiile nu au fost niciodată seducătoare, devine important ca oamenii care le vor ilustra să fie impecabili. Dar nu nu om, ci minimum doi. Cumva, în alegerile care vin, va fi mai important ca niciodată tandemul preşedinte-premier care le va fi propus românilor. Carevasăzică, oameni. Nu partide”, a scris Hellvig pe contul său de X (cunoscut anterior ca Twitter).

Potrivit fostului şef al SRI, nu este obligatoriu ca o coaliţie de partide care adună matematic 65% în Parlament să adune tot 65% la alegeri emoţionale, pe persoană fizică.

“Nu ar strica un proiect politic rostit clar. Simplu. Credibil. Cu idei curajoase, reforme profunde şi cuvinte simple. Milioanele de votanţi care au votat altfel, au votat de fapt pentru răsturnarea mesei şi schimbarea unui stil palid de guvernare. Au votat un ‘mai dă-vă-n’ pe care ar trebui să nu ne prefacem că nu l-am auzit. Poate ar fi nimerit şi că negocierile să nu dureze la infinit. Şurubăreala politică exagerată nu indică nimic altceva decât şurubăreală politică.

Oamenii sunt dornici să aibă o viaţă bună, ei şi familiile lor. Să fie respectaţi, să aibă încredere că merg într-o direcţie bună. Asta îi va face să se simtă cu adevărat suverani şi să respingă în mod natural orice matrioşka suveranistă care face baie în ape îngheţate. Asta se mai face şi aici, în Bucureşti”, a adăugat el.

Reamintim, în acest context, că PSD, PNL, USR, UDMR şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale au anunţat, după şedinţa de marţi, angajamentul ferm pentru formarea unei majorităţi pro-europene în Parlament, a unui guvern pro-european şi susţinerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidenţiale.

În cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluţiei comune de săptămâna trecută, au fost discutate câteva priorităţi esenţiale:

1. Începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european în zilele următoare, cele patru partide şi reprezentanţii Minorităţilor Naţionale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare şi reforme şi care va avea în vedere priorităţile cetăţenilor României.

2. Creşterea ritmului actual de investiţii şi a reformelor din PNRR. Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene îşi asumă această responsabilitate.