Decizie incredibilă: Maiorul de securitate Nicolae Paraschiv nu a făcut „poliţie politică”

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât la 20 decembrie, exact la 24 de ani de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989, că fostul maior de Securitate Nicolae Paraschiv, care ocupă acum funcţia de secretar al Primăriei Braşov din partea USL, nu a făcut „poliţie politică”, scrie luni evz.ro

Curtea de Apel a decis, la cererea lui Paraschiv, să anuleze deciziile prin care Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) stabilea că fostului maior de Securitate a făcut „poliţie politică”.

Deciziile Colegiului CNSAS au fost stabilite după ce au fost studiate dosarele celor anchetaţi de Paraschiv, precum şi a rapoartelor înaintate de acesta superiorilor săi. Din aceste documente reiese clar că fostul maior de Securitate dispunea măsuri represive împotriva persoanelor anchetate pentru „manifestări duşmănoase grave la adresa conducerii superioare de partid şi de stat”. Astfel, Paraschiv dispunea „încadrarea informativă” şi „interceptarea corespondenţei interne” a celor anchetaţi în scopul de a stabili „motivaţia manifestărilor duşmănoase”.

Vă prezentăm în continuare un raport întocmit de Nicolae Paraschiv unei femei de 58 de ani, o casieră-colectoare la Cooperativa de Muncă Colectivă Braşov:

"Obiectiva se situează pe poziţii duşmănoase, are manifestări deosebit de grave la adresa politicii partidului şi statului nostru, face comentarii denigratoare la adresa nivelului de trai din ţara noastră comparativ cu alte ţări şi şi-a exprimat convingerea că de anumite greutăţi pasagere întâmpinate de ţara noastră vinovată ar fi conducerea de partid şi de stat, apreciind că ar trebui schimbată. Am întreprins următoarele măsuri informativ-operative: încadrarea informativă cu surse având posibilităţi pe lângă obiectivă în scopul stabilirii de noi date privind activitatea, comentariile, preocupările şi legăturile acesteia, interceptarea corespondenţei interne (...), interceptarea convorbirilor telefonice (...), identificarea legăturilor sale apropiate şi efectuarea de verificări complexe (...) şi control domiciliar la obiectiv pentru a stabili dacă deţine materiale cu conţinut duşmănos”.

În afară de documentele citate, există, de asemenea, şi mărturii ale celor care care au fost anchetaţi de Paraschiv.

"În timpul anchetelor Paraschiv mi-a luat declaraţii sub presiune, ameninţându-mă şi aducându-mi injurii grosolane. A ajuns până acolo încât îmi spunea, urlând, că, dacă nu spun tot, nu voi mai ieşi niciodată din beciurile Securităţii", a declarat inginerul braşovean Marius Troenaru.

Prin ceva similar a trecut şi Maria Pitul, asistentă la Spitalul Judeţean Braşov, anchetată în perioada 1980-1981 pe motiv că asculta radio Europa Liberă: „Paraschiv m-a ameninţat cu duritate că dacă nu voi scrie ce-mi spune el mă va trimite ‘pe mâna băieţilor care se poartă mai urât’. De frica bătăilor şi torturilor am scris ce mi-a dictat el. Imediat Paraschiv a convocat o şedinţă cu toate colegele mele, şi cu mine, şi le-a cerut să ia poziţie şi să mă condamne ca duşman al poporului. M-a urmărit şi supravegheat apoi tot timpul iar eu am ajuns să fiu aşa de înspăimântată că mă trezeam şi noaptea tremurând că vine să mă ia să mă ducă în beciurile Securităţii”.

Purtătorul de cuvânt al CNSAS, Ancuţa Median, a clasificat decizia Curţii de Apel drept una „revoltătoare”.

„Vom face recurs. Decizia este revoltătoare. Procesul trenează în justiţie din 2007. Avem de a face cu rea-voinţă atât din partea lui Nicoale Parachiv, cât şi a altora. Vom face alte comentarii după ce vom vedea motivarea instanţei”, a declarat aceasta.

După recurs, procesul lui Paraschiv va ajunge la magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit legii, calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu cea de „agent al poliţiei politice”, astfel că secretarul Primăriei Braşov se luptă cu CNSAS pentru a-şi păstra poziţia din fruntea Braşovului.