De ce-i susţine China pe ruşi în conflictul din Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping
Preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping (ALEXANDER NEMENOV / AFP / Getty Images)

Sancţiunile impuse de SUA şi de UE Rusiei prin lărgirea listei de oficiali care au interdicţii de călătorie şi active îngheţate în Occident sunt insuficiente pentru a-l face pe Putin să dea înapoi. Nici sancţiunile economice şi comerciale, dacă se va ajunge la ele, nu vor izola Rusia deoarece China se situează de partea lui Putin, având propriile interese în Ucraina.

În contextul crizei din Crimeea, comandantul NATO Philip Breedlove a avertizat recent că masarea unui număr mare de trupe la graniţa de est a Ucrainei reprezintă şi o ameninţare pentru Republica Moldova. Prin urmare, aliaţii se aşteaptă deja ca Putin să nu se mulţumească cu Crimeea, ci să încerce să rupă şi Estul Ucrainei, să ajungă la Odessa şi apoi în Transnistria.

Între timp, SUA şi UE au crescut lista de nume de oficiali ruşi şi din Crimeea care vor avea interdicţii de intrare şi ale căror bunuri vor fi îngheţate. Totuşi statele europene ezită să treacă la măsuri mai dure, precum sistarea comerţului de armament cu Rusia şi a altor activităţi economice, pentru că deja se gândesc ce pierderi vor avea ţările puternic dependente de gazul rusesc. State precum Bulgaria, Italia trebuie să găsească răspuns la o eventuală întrerupere a gazului rusesc.

De cealaltă parte, Putin nu se bazează doar pe arma gazului şi pe dezbinarea europenilor sau pe reticenţa SUA de a se implica militar în Ucraina, ci şi pe noul aliat China, care-l poate scoate din izolare.

China s-a poziţionat în criza privind Crimeea de partea Rusiei, abţinându-se de la vot în Consiliul de Securitate al ONU. Mai mult, Cotidianul Poporului, Oficiosul Partidului Comunist Chinez, a scris că „în contextul în care Ucraina este bântuită de fantoma Războiului Rece, apropierea strategică dintre China şi Rusia devine o ancoră a stabilităţii mondiale”.

La momentul actual, China şi Rusia lucrează la o alianţă care să schimbe dramatic raporturile de putere la nivel global. Această alianţă este îndreptată împotriva Occidentului, a SUA şi a Europei, care au dat semne clare de slăbiciune, pe care cele două ţări vor să le speculeze. China nu este de obicei adepta separatismelor şi a revizuirii graniţelor, temându-se de propriile probleme cu Taiwanul, Tibetul sau provincia Xinjiang , şi invocă permanent principiul non-interferenţei. Beijingul a urmărit însă cu mare atenţie reacţia Occidentului, şi mai ales a SUA, în criza ucraineană. Dacă Putin i-a sfidat pe americani şi europeni, fără să sufere costuri mari, China poate fi încurajată să facă la fel, în operaţiunile ei de hard power din Marea Chinei de Est şi de Sud. Dacă „ruşii şi-au apărat interesele centrale în Ucraina” aşa cum scrie Global Times, de ce nu ar face şi ei la fel?

Poziţia Chinei este la fel de ipocrită ca şi a Rusiei, care invocă respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii pentru a opri Occidentul să intervină în Siria, dar încalcă acest principiu în Ucraina.

China şi Rusia lucrează împreună la ONU, blocând rezoluţii în Consiliul de Securitate, sub pretextul acestui principiu al non-interferenţei pentru a-şi urmări interesele. China sprijină Rusia în sfera sa de influenţă, aşteptând ca Moscova să sprijine Beijingul în interesele sale din Asia.

Putin a înţeles mesajul chinezilor şi faptul că alianţa cu aceştia îi poate minimiza pagubele suferite de pe urma sancţiunilor impuse de Vest. Ca urmare, în discursul ţinut în faţa Dumei de Stat cu ocazia semnării Tratatului de anexare a Crimeei, el a mulţumit oficial poporului chinez pentru că susţine Rusia. Mai mult, presa germană scrie că se pregăteşte un nou document de colaborare militară ruso-chineză aprofundată, care să includă inclusiv exerciţii militare comune în cadrul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai.

Pentru ca Beijingul să continue să beneficieze de aceste exporturi de arme, este important ca Ucraina să nu ajungă în NATO şi în general în sfera de influenţă occidentală. Ca urmare China este interesată ca această ţară să rămână sub influenţa Rusiei.

Dincolo de afinităţile dintre două regimuri nedemocratice, care au ambele rădăcina în comunism şi care încalcă orice noţiuni de drepturile omului şi de libertate, această apropiere este motivată de interese economice şi militare. China este unul dintre cei mai mari cumpărători de arme ruseşti: avioane de luptă, motoare de avion, submarine Diesel şi componente de rachetă.

Până acum, ruşii nu le îndeplineau însă chinezilor toate dorinţele în materie de armament, pentru a nu-i supăra pe americani. După criza actuală dintre Rusia şi SUA, se poate da însă undă verde exporturilor de submarine nucleare ruseşti dotate cu rachete de croazieră. În plus, chinezii şi ruşii ar putea colabora la construirea de nave de război şi avioane.

Interesul Chinei pentru Ucraina se explică şi prin faptul că această ţară devenise cel de-al treilea furnizor de arme al Beijingului, potrivit estimărilor institutului SIPRI din Stockholm. Conform acestuia, doar în 2012 Ucraina a furnizat Chinei arme în valoare de 690 de milioane de dolari americani.

În plus, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări în perioada Ianukovici a atins anul trecut 10 miliarde de dolari, transformând China în al doilea partener comercial ca mărime al Ucrainei, potrivit Xinhua. Mai mult, chinezii au investiţii de miliarde de dolari în infrastructura, aviaţia, sectorul energetic, agricultura şi industria financiară din Ucraina.

Pentru ca Beijingul să continue să beneficieze de aceste exporturi de arme, este important ca Ucraina să nu ajungă în NATO şi în general în sfera de influenţă occidentală. Ca urmare China este interesată ca această ţară să rămână sub influenţa Rusiei.

Beijingul este pregătit să profite şi de pe urma unei escaladări a conflictului dintre Rusia şi Occident. În cazul activării sancţiunilor economice, China ar putea deveni principalul cumpărător al gazului rusesc. Chinezii sunt acum în postura de a pune condiţiile şi-i cer deja lui Putin să mai scadă din preţ. Cel mai mare stat ca suprafaţă din lume şi exportator de gaz natural va avea o piaţă de desfacere importantă în cel mai populat stat din lume şi cel mai mare importator de gaz.

Putin este obligat să mizeze pe China dacă vrea să-şi continue aventurile expansioniste în Europa. Apropierea prea mare de China ar putea să-i coste însă pe ruşi, care deja sunt sufocaţi de chinezi în estul Siberiei, unde numărul etnicilor chinezi creşte, iar Beijingul investeşte mai mult decât Moscova în goana după minereuri şi hidrocarburi. Şi unde graniţa flexibilă poate duce în timp la o confruntare.