Rusia: 'Suntem conduşi de nişte misionari fanatici' (presa rusă de opoziţie)

După 18 martie, dată a 'reunificării' cu regiunea Crimeea, Rusia a devenit o altă ţară, îşi exprimă regretul cotidianul rus Gazeta.ru, îngrijorat de tonul radical al lui Vladimir Putin.

În jurul orei 16.00 ora Moscovei, în data de 18 martie, ne-am pomenit cu toţii într-o altă ţară. Nu în sensul frontierelor, chiar dacă din punctul de vedere al Rusiei acestea trebuiau extinse, pentru a integra noi teritorii. Odată cu alipirea Crimeii, locuitorii Rusiei s-au pomenit într-o cu totul altă epocă, subliniază cotidianul rus de opoziţie, preluat de Courrier International.

În Rusia pe care am lăsat-o în urmă, cetăţenii acestei ţări se pregăteau să găzduiască Jocurile Olimpice, se pregăteau pentru preluarea preşedinţiei viitorului summit al G8 şi organizarea Cupei Mondiale la Fotbal (2018). În acea Rusie se construia un centru financiar internaţional Skolkovo (un Silicon Valley rus), iar expresia 'a atrage investiţii' se pronunţa pe o intonaţie pozitivă.

Acolo exista o 'clasă creativă'. Existau procesele contra opozanţilor şi membrelor trupelor Pussy Riot, exista 'legea lui Dima Iakovlev' (care le interzice cetăţenilor americani să adopte copii din Rusia). Acea Rusie era criticată pentru homofobie şi tendinţa sa de a leza drepturile omului, însă era respectată pentru fermitatea sa pe marginea problemei siriene şi pentru capacitatea sa de a ajunge la un acord în probleme delicate.

Acea Rusie producea 'Milonovi' (Vitali Milonov, deputat aflat la originea legii împotriva prozelitismului homosexual în rândul minorilor) şi 'Mizuline' (Elena Mizulina, deputată autoare a 'Legii Dima Iakovlev') pentru consum intern şi o politică naţională a inovaţiilor pentru export.

În Rusia de astăzi există mai mulţi kilometri pătraţi, însă nicio garanţie, regulă şi recunoaştere internaţională. Rusia de astăzi nu mai este condusă de aceşti patrioţi ambivalenţi, care încearcă să evite ruptura totală a relaţiilor cu Occidentul şi pierderea vilei lor din Miami, ci de misionari fanatici, subliniază Gazeta.ru.

În Rusia de ieri se dădea replică la lista lui Magnitski prin 'Legea Iakovlev' (care îi îngrijora mai mult pe cetăţenii ruşi decât pe cei americani), însă în Rusia de astăzi la ameninţările (occidentale) privind 'îngheţarea conturilor şi bunurilor voastre' se răspunde cu declaraţii de onoare: 'Nu fără mândrie mi-am regăsit numele pe listă...', 'Acesta-i un Oscar politic...', 'În sfârşit, recunoaştere internaţională...', atâtea fraze ferme (rostite de deputaţi ruşi), inimaginabile în urmă cu numai un an.

Încă mai ieri se putea lucra în sânul puterii, în jurul puterii, ca şi consilier al puterii, având, totodată, opinii uşor diferite faţă de linia oficială. Tot ieri puţina aplicare a puterii ruse pentru 'baricade internaţionale' se putea explica prin interesele sale în finanţe internaţionale. Astăzi, dacă 'nu eşti în ton', eşti 'agent străin'. Dacă ţi-e frică pentru 'vila ta de pe malul Mediteranei', trebuie să te retragi din cercurile puterii: chiar de curând au fost formulate atenţionări în legătură cu 'naţionalizarea elitelor', iar cel care nu s-a ascuns este un hoţ.

Tot ieri existau 'citadini furioşi', nemulţumiţi uneori de putere şi care aveau dreptul de a alege guvernatori, continuă cotidianul rus citat de site-ul francez. Astăzi este vorba de 'naţionalişti trădători de toate soiurile' (dixit Vladimir Putin la 18 martie). Ce se va întâmpla într-un an şi jumătate, nimeni nu ştie: vize pentru ieşirea de pe teritoriu, acces la internet pe baza actelor de identitate? Înainte de învestirea lui Putin pentru al treilea său mandat, astfel de considerente păreau să dezvăluie un acces de panică al unui grup restrâns de liber-cugetători. Însă şi aceşti liber-cugetători trăiau la acea vreme într-o cu totul altă ţară.

Legile privind Gay Pride, reuniunile, asociaţiile (considerate 'agenţi ai Occidentului'), închiderea de site-uri în mod inopinat, lupta împotriva opoziţiei - încă mai ieri toate acestea dezvăluiau comunicare, nu erau decât nişte 'tachinări'. Astăzi, a devenit oficial. Astăzi s-a instalat domnia iraţionalului, a spiritului, a patriotardului şi nu mai există mercantilism, interese financiare, pragmatism.

Ambiţiile imperiale, sentimentul de impunitate (judecând după caracterul anemic al sancţiunilor), pe de o parte; complexul 'fratelui mai mic' ('de ce noi nu am avea voie, pe când SUA au acest drept'), pe de altă parte. Toate acestea în locul instituţiilor, dezvoltării, acordurilor, cooperării. China în locul Germaniei. Uniunea Vamală (ce reuneşte Rusia, Belarus şi Kazahstan) în locul UE.

Judecând după exaltarea cetăţenilor ruşi din ultimele două zile şi creşterea vertiginoasă a nivelului de popularitate de care se bucură Vladimir Putin, tocmai această nouă-veche Rusie este cea pe care majoritatea populaţiei o înţelege. Iar puterea poate exploata acest lucru în două feluri: să cimenteze acest sentiment, transformând patriotismul majorităţii în formalitate sau să transforme exaltarea în entuziasm, în mândrie regăsită, în resursă pentru dezvoltarea ţării, însă fără a uita de respectul datorat cetăţenilor săi şi celor din alte ţări, conchide Gazeta.ru.