Curtea Penală Internaţională reclamă Mongolia la organismul său de supraveghere pentru că nu l-a arestat pe Putin
Un grup de judecători de la Curtea Penală Internaţională a raportat, joi, Mongolia către organizaţia de supraveghere a instanţei pentru că nu l-a arestat pe preşedintele rus Vladimir Putin atunci când acesta a vizitat ţara asiatică luna trecută, relatează AP News.
Vizita lui Putin în Mogolia a fost prima sa vizită într-un stat membru al Curţii de când aceasta a emis un mandat de arestare pe numele său anul trecut pentru crime de război, acuzându-l de responsabilitate personală pentru răpirile de copii din Ucraina. Rusia nu este membră a Curţii, iar Kremlinul a respins acuzaţiile.
„Statele părţi şi cele care acceptă jurisdicţia Curţii sunt obligate să aresteze şi să predea persoanele care fac obiectul mandatelor CPI, indiferent de poziţia oficială sau de naţionalitate”, a afirmat Curtea într-o declaraţie.
Putin este căutat de Curte pentru presupusa sa responsabilitate personală pentru crima de război de deportare ilegală a copiilor şi transferul ilegal al copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă.
În loc să-l aresteze pe Putin, autorităţile mongole i-au întins covorul roşu. Liderul rus a fost întâmpinat în piaţa principală a capitalei, Ulaanbaatar, de o gardă de onoare îmbrăcată în uniforme roşii şi albastre vii, inspirate din cele ale gărzii personale a domnitorului Genghis Khan, fondatorul Imperiului Mongol, din secolul al XIII-lea.
Înaintea vizitei, Ucraina a îndemnat Mongolia să îl predea pe Putin tribunalului de la Haga, iar Uniunea Europeană şi-a exprimat îngrijorarea că Mongolia ar putea să nu execute mandatul.
„Având în vedere gravitatea lipsei de cooperare a Mongoliei cu Curtea, Camera a considerat necesar să sesizeze Adunarea statelor părţi”, a declarat Curtea, referindu-se la organismul său de supraveghere care se reuneşte în decembrie la Haga.
Ce va face acum Adunarea rămâne neclar. În timp ce Putin se afla în Mongolia, o instanţă a declarat că organizaţia care este formată din toate cele 124 de state membre ale Curţii poate „lua orice măsură pe care o consideră adecvată”.
