Curtea Penală Internaţională a emis mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru presupuse crime de război în Gaza

Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, al fostului ministru al Apărării Yoav Gallant şi al liderului Hamas Mohammed Deif pentru presupuse crime de război legate de războiul din Gaza, transmite THe Guardian.

Mandatele îi expun pe Netanyahu şi Gallant riscului de a fi arestaţi în cazul în care călătoresc în străinătate. Au existat rapoarte neconfirmate conform cărora Deif ar fi fost ucis de Israel.

Procurorul-şef al instanţei, Karim Khan, a solicitat mandatele de arestare în luna mai, afirmând că există motive întemeiate să se creadă că Netanyahu şi Gallant poartă „responsabilitatea penală” pentru provocarea foametei în masă în Gaza, care constituie crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Joi, instanţa a declarat că a găsit motive rezonabile să creadă că Deif a fost responsabil pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război, inclusiv crimă, tortură, viol şi luare de ostatici.

SUA a salutat anterior mandatele CPI pentru crime de război împotriva lui Vladimir Putin şi a altor oficiali ruşi pentru atrocităţile comise în Ucraina, denunţând în acelaşi timp urmărirea de către Curte a lui Netanyahu şi Gallant, o poziţie mixtă care a expus administraţia Biden la acuzaţii de standarde duble din partea multor membri ONU, în special din sudul global.

Completul de trei judecători a scris în decizia sa unanimă de a emite mandate pentru Netanyahu şi Gallant: „Camera a considerat că există motive rezonabile să creadă că ambele persoane au privat în mod intenţionat şi cu bună ştiinţă populaţia civilă din Gaza de obiecte indispensabile supravieţuirii lor, inclusiv alimente, apă şi medicamente şi materiale medicale, precum şi combustibil şi electricitate”.

Israelul a respins jurisdicţia Curţii, care are sediul la Haga, şi neagă crimele de război din Gaza. CPI a declarat joi că acceptarea de către Israel a jurisdicţiei instanţei nu a fost necesară.

Ministerul israelian de Externe a declarat în septembrie că a depus două memorii juridice în care contestă jurisdicţia CPI şi susţine că instanţa nu a oferit Israelului posibilitatea de a investiga el însuşi acuzaţiile înainte de a solicita mandatele.

Unele state membre au mai ignorat mandatele CPI, dar Netanyahu şi Gallant ar risca totuşi să fie arestaţi dacă ar călători în orice ţară care a semnat statutul de la Roma din 1998.

Khan solicitase mandate pentru trei lideri Hamas, dintre care doi au fost ucişi între timp, pentru presupuse crime de război legate de atacul Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, în care luptătorii au ucis peste 1 200 de israelieni, majoritatea civili, şi au răpit 250.

Israelul a declarat că l-a ucis şi pe Deif într-un raid aerian, dar Hamas nu a confirmat şi nici nu a infirmat acest lucru.

Mandatele de arestare ar putea creşte presiunea externă asupra guvernului Netanyahu, în timp ce SUA încearcă să medieze o încetare a focului între Israel şi Hamas, dar ar putea consolida poziţia politică a prim-ministrului în Israel pe termen scurt, deoarece majoritatea israelienilor resping jurisdicţia CPI ca fiind o interferenţă în afacerile interne ale ţării lor.

Joe Biden a declarat că nu crede că Netanyahu face destule eforturi pentru a obţine o încetare a focului, după ce liderul israelian a promis că nu va face compromisuri în ceea ce priveşte controlul israelian asupra teritoriului strategic din Gaza. Netanyahu a acuzat Hamas că nu negociază cu bună credinţă.

Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să distrugă nenumărate vieţi. Din 7 octombrie, scenele din Gaza şi Israel au bântuit milioane de oameni din întreaga lume, iar criza este resimţită cu o intensitate tot mai mare în Liban şi Cisiordania.