Cu cât "se vinde" un post de conducere în Poliţie. Dezvăluiri din interior după ce Carmen Dan a susţinut că funcţia de şef IPJ costă 500.000 euro

De la şefi de post într-o comună şi până la cele mai înalte funcţii din ierarhie, în Poliţie se fac numiri politice, opinează liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica, într-un interviu pentru Epoch Times. Ce preţ plătesc cei numiţi? Cum se revanşează pentru accederea în postul dorit?

În condiţiile în care fosta ministră de Interne Carmen Dan a susţinut într-un interviu că la plecarea ei din minister „se vorbea” că un post de şef de Inspectorat Judeţean se plăteşte cu 500.000 de euro, Andreica a vorbit despre modul în care se fac numirile în Poliţie şi mizele din spate.

Influenţă, putere, bani. Pentru a beneficia de aceste lucruri, politicienii nu se sfiesc să numească în posturi de conducere din Poliţie oameni fără pregătirea necesară, fără competenţele aferente etc. Avem, punctează Andreica, şefi de inspectorate care au obţinut la examene note atât de mici încât poliţiştii din subordine se întrebau (ironic, evident) dacă-i vorba de notă sau de alcoolemie.

Rezultatul direct al numirilor politice este deprofesionalizarea poliţiei, cu consecinţe dezastruoase pentru români, consecinţe care, de altfel, se văd şi se simt.

Andreica a dat exemplul unui şef de la o nouă structură înfiinţată la nivelul Poliţiei Române, Structura de Pregătire Profesională, care a luat nota 4 la concurs. Un om cu nota 4 la concurs pregăteşte astăzi poliţişti, a atras el atenţia.

Redăm principalele declaraţii ale lui Cosmin Andreica:

Reporter: Fosta ministră de Interne, Carmen Dan, spunea într-un interviu acordat lui Liviu Alexa, citez mot-a-mot, „înainte să plec din minister, se vorbea că un post de inspector general ar fi undeva în jur de 500.000 de euro”. Cum comentaţi dumneavoastră afirmaţia aceasta? Ce ştiţi pe acest subiect?

Cosmin Andreica: Dacă a zis aşa, înseamnă că avea nişte informaţii, pentru că dumneaei, în calitate de ministru, este principalul beneficiar al informaţiilor din cadrul DGPI.

Or, dacă este principalul beneficiar, înseamnă că aceste date pe care le aruncă acum pe piaţă, au un sâmbure de adevăr. Fără să ştiu eu că, într-adevăr, e vorba de 500.000, de 300.000, de 800.000 sau de cât o fi. Iar pe de altă parte, n-am cum să nu recunosc că ne da dreptate în mod indirect, tacit, atunci când am criticat faptul că postul de Inspector General al Poliţiei Române - post care este eminamente politic, pentru care nu se organizează concurs - a fost transformat şi, în momentul de faţă, este ocupat ca urmare a propunerii, respectiv aprobării, unor oameni politici. Şi atunci, sigur că aceşti 500.000 de euro, dacă există ca miză, ajung mult mai uşor la oamenii politici decât în situaţia în care s-ar organiza un concurs, unde îţi vin 2-3 - asta în fericitul caz când există concurenţă pe astfel de poziţii, pentru că în mod normal nu există. Pentru că şi dacă accept eu acum să dau nişte bani, în momentul în care am ocupat postul prin concurs, este mult mai greu să fiu dat jos.

Reporter: Dar, după informaţiile dumneavoastră, se vând sau nu se vând posturile importante în poliţie?

Cosmin Andreica: Cred că trebuie să privim puţin mai extins această afirmaţie, eu nu cred că cineva merge cu o gentuţă şi lasă undeva 500.000 de euro şi primeşte postul. Este mai mult decât atât. Trebuie să fii agreat, trebuie să demonstrezi că eşti un slugarnic devotat, că eşti loial, pentru că dincolo de aceşti 500.000 de euro, să fim serioşi, pe un om politic nu-l interesează că primeşte 500.000 de euro acum şi în următorii patru ani de zile, cât are mandatul, nu mai are niciun beneficiu de pe urma postului de inspector general.

Probabil că există o disponibilitate în sensul acesta de a contribui cu ceva, dar cred că cel mai important pentru un om politic este ca persoana pe care a nominalizat-o în acea poziţie să facă exact ce i se spune, să fie loial, să păstreze confidenţialitatea, evident, şi cred că acest lucru îi aduce mult mai mulţi bani decât cei 500.000 de euro şi mult mai multă influenţă, pentru că nu totul se rezumă la bani.

Multe chestiuni sunt mai importante, precum influenţa pe care o ai, accesul la informaţii, faptul că ştiu cu cine se întâlnesc X, Y, opozanţii mei politici - şi n-ar trebui să folosesc structurile Ministerului pentru aşa ceva - dar evident că dacă am un inspector general sau am un post de şef undeva care mi-e slugarnic şi căruia, dacă îi trasez anumite sarcini, mi le livrează la cheie a doua zi, cred că sunt mai importante decât suma de 500.000 de euro.

Reporter: Vorbind de numiri politice, spunea Carmen Dan că asupra sa au făcut presiuni şi Paul Stănescu şi Bădălău şi alţi grei ai PSD, să facă numiri politice. Ea susţinea şi că a rezistat acestor presiuni. Aveţi ştiinţă de astfel de cazuri de numiri politice în funcţii importante în Poliţie?

Cosmin Andreica: Dumneaei îi dau dreptate doar cu privire la prima teză a afirmaţiei, că s-au făcut presiuni, pentru că cea de-a doua, cu rezistenţa, o fi rezistat la unu-două posturi, dar în condiţiile în care vorbim despre zeci de posturi care au fost vânate de oameni politici, noi avem dovezi cu privire la implicarea unor primari în nominalizarea şefului de post de la comună, care este cea mai mică funcţie de conducere şi care vizează un agent de Poliţie care ocupă o funcţie de, între ghilimele, de conducere a postului de Poliţie. Şi acolo există miză. Ce să mai discutăm despre poziţii precum cea de şef de inspectorat sau de adjunct de inspectorat?

Iar lucrurile sunt clare. De la momentul în care au modificat legea în 2016, a fost un atac consecvent al clasei politice asupra profesiei de poliţist. Astăzi, în timp ce vorbesc cu dumneavoastră, o femeie de serviciu care are o facultate făcută la o universitate privată, de exemplu, poate fi împuternicită inspector şef. Adică, gândiţi-vă că funcţiile de conducere cele mai înalte din Poliţie au fost golite de toate condiţiile prevăzute de lege în trecut.

Şi vă dau doar un singur exemplu. Dacă un poliţist voia să fie inspector şef, ca să fie împuternicit, respectiv ca să exercite temporar funcţia respectivă de conducere, anterior trebuia să îndeplinească cerinţele de ocupare a postului. Cu alte cuvinte, dacă se organiza concurs, el era eligibil tocmai pentru că îndeplinea cerinţele. Această chestiune a fost afectată de modificări ale legislaţiei care au eliminat această obligativitate.

Acum noi avem posibilitatea ca ofiţeri care nu îndeplinesc cerinţele de ocupare pentru funcţia de inspector şef, de exemplu, deci care nu ar putea participa la un concurs pentru acest post, să fie nominalizaţi şi să conducă structura. Ceea ce este strigător la cer. Adică tu eşti conştient că acea persoană nu îndeplineşte cerinţele de ocupare a postului dacă s-ar organiza concurs şi cu toate acestea îl laşi să managerizeze o instituţie de forţă. Este ca şi cum ar fi liber postul de chirurg şef pe o secţie într-un spital şi ar fi nominalizat un asistent medical care, evident, n-are pregătirea pentru acea poziţie dar, datorită numirilor politice, el poate să o ocupe.

Mai mult, dintr-o chestiune temporară, care trebuia să dureze între 1 şi 3 luni de zile, să zicem maxim 6 luni de zile, timp necesar pentru organizarea concursului pentru o poziţie vacantă, toţi, eminamente, toţi oamenii politici, indiferent de culoarea politică, au fost încântaţi de acest instrument care le permite să desemneze sau să împuternicească - pentru că iar e o chestiune de nuanţă, împuternicirea este exercitarea temporară în limita unui an de zile maxim, prin excepţie, cu condiţia ca în cea de-a doua perioadă de împuternicire de 6 luni, adică în partea a doua a perioadei de un an, să se organizeze concurs. Ei nu organizează concurs şi, după acest an de zile, pe bază de act administrativ, desemnează pe X sau pe Y să conducă structura.

Avem mii de acte materiale, mii, pentru că vorbim despre şefi, şefuleţi, cum vreţi dumneavoastră, toate poziţiile de conducere au fost în situaţia asta, mii de acte materiale de abuz în serviciu reprezentate de faptul că instituţia nu şi-a îndeplinit obligaţia de a organiza concursuri în cea de-a doua perioadă de împuternicire.

Noi am şi sesizat acest lucru pe vremea doamnei Carmen Dan, când am depus o plângere la Parchetul General. Am nominalizat-o şi pe doamna Carmen Dan cu privire la faptul că nu a organizat concursuri obligatorii prevăzute de lege în cea de-a doua perioadă de împuternicire, ceea ce înseamnă abuz în serviciu. Evident, nu s-a întâmplat nimic...

Recent am avut o modificare în statutul poliţistului şi am cerut ca aceste împuterniciri să nu mai aibă loc pe perioade lungi şi că, în al doilea rând, cei care sunt împuterniciţi să îndeplinească cerinţele de ocupare a postului, altfel să nu fie pretabil a fi împuterniciţi, pentru că este absurd să pui pe cineva care oricum nu ar putea să fie şeful vreodată la acea structură. Dar domnul Predoiu a refuzat.

(...) Au fost şefi care au luat notă 2 la concurs şi, ulterior, au fost desemnaţi la conducerea inspectoratului pe poziţia pentru care ei luaseră nota 2. Avem inspector şef la Cluj, pe Mircea Rus, care a luat nota 1 (2,61, dar un punct este din oficiu), de ziceau colegii că nu ştiau dacă e alcoolemie sau nota la concurs.

Vă dau ultimul exemplu, de acum, care este strigător la cer. La Caraş Severin, la cea mai nouă structură înfiinţată la nivelul Poliţiei Române, acum 2 ani de zile, se numeşte Structura de Pregătire Profesională, este un şef care a luat nota 4 la concurs.

Dacă vă aduceţi aminte, la înfiinţarea structurii a fost o mare tevatură. Domnul Bode, cu domnul Despescu, dădeau declaraţii că, domnule, avem o structură în care vom avea instructori pe pregătire profesională, tactică, fizică, şi o să vedeţi ce oameni pregătim şi ce facem.

Ei bine, şeful de birou de la Caraş-Severin a fost împuternicit şase luni, cu şase luni. Nu l-au mai putut împuternici, l-au desemnat după ce am trimis mai multe adrese în care am criticat pentru că este o infracţiune faptul că nu respectă prevederea articolului 27, indice 16 din statutul poliţistului:

Articolul 27^16(1) Poliţistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul poliţistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea postului.(2) În cazul postului de conducere temporar vacant, împuternicirea se poate dispune până la încetarea situaţiei care a condus la vacantarea temporară a postului.

Noi suspicionăm că este ţinut în spate de cineva, pentru că şi la nivelul colectivului s-a propagat ideea că Doamne fereşte să se înscrie cineva la concursul de şef birou pregătire profesională, pentru că este dedicat. Drept urmare, a fost singurul înscris. Când ai un concurs de nivelul acesta, unde îndeplinesc condiţiile de ocupare peste o sută de ofiţeri de la nivelul acelei structuri, şi tu ai un singur candidat, este o dovadă, e adevărat, indirectă, care te duce cu gândul că undeva, ceva, nu funcţionează corect în acest sistem, măcar din prisma faptului că oamenii sunt descurajaţi să participe, doar pentru că n-au o stea-n frunte sau nu sunt unşi cu untdelemn, sau nu au numărul potrivit în agenda telefonică.

Şeful de la Caraş-Severin a luat nota 4 pe nişte subiecte infantile, aş spune, de acces în profesie, gen: care este procedura tactică de legitimare a unei persoane, infracţiunea flagrantă, regulile cu privire la şi procedura de constatare a infracţiunii flagrante, tragerea cu arma din dotare, uzul de armă. Toate aceste subiecte care erau banale, adică erau subiecte de accedere în profesie, de poliţist, pentru cineva care participă la concurs de încadrare din sursă externă, dumnealui nu le-a ştiut şi a luat nota 4. Şi ştiţi ce? Acum, în timp ce vorbim, la luni de zile de când a luat nota 4, este în continuare desemnat şef al biroului de pregătire profesională.

Deci, un ofiţer care are nota 4 pregăteşte poliţişti. Dar vă daţi seama că, dacă e de nota 4, nu vrea, poate, să-i pregătească pe poliţişti de nota 5, nu zic de nota 10. Am adus această discuţie pe masă în prezenţa domnului Despescu acum o lună de zile. Nu s-a întâmplat nimic...

Nu e singurul cadru de conducere cu note mici. Au fost inspectorul şi a fost inspector şef de la Maramureş, de la Cluj. Au fost cel puţin 10 inspectori şefi sau adjuncţi de inspectori şefi care au luat note exagerat de mici şi s-au făcut că plouă toţi şi i-au lăsat să conducă structura.

Mai ţin minte de încă un caz al unui ofiţer de la IPJ Satu Mare, care în viaţa lui n-a ocupat o funcţie de şef. O singură dată a participat la un concurs pentru o funcţie de şef Birou Investigaţii Criminale, unde a luat nota, nu îmi amintesc exact, dar cu certitudine între 2 şi 4, că tot aceleaşi glume erau cu "e alcoolemia sau nota la examen?".

În momentul în care s-a apropiat şi a fost prieten cu un deputat PNL şi a fost văzut la el acasă, la ziua de naştere, făcându-i curăţenie prin curte, în fine, chestii de genul acesta, domnul Bode, la solicitarea acelui deputat de PNL, l-a împuternicit adjunct de inspector şef pe Poliţia Judiciară.

A fost şi interpelat domnul Bode şi, evident, în stilul caracteristic, s-a spălat pe mâini şi a zis că el nu poate să răspundă pentru toate împuternicirile, cu toate că el a semnat actele, dar a zis că nu el le verifică, că se verifică, că... În fine, dar împuternicirea de inspector şef şi de adjunct de inspector şef sunt eminamente politice.

Şi, dacă vreţi, vă mai dau încă un exemplu al fostului şef al Poliţiei Române, dl Vasilescu. La fel, ca să înţelegeţi influenţa politică, domnul Vasilescu, care a fost, oarecum, şi victimă colaterală, cu toate că a avut un grad de participaţie la catastrofa aceea mediatică cu întâlnirea cu cei din clanul Pian. El s-a retras şi a fost apoi ţap ispăşitor. Dacă ţineţi minte, şi-a luat el toată vina: că el a decis, că el a făcut, că el a adresat, că el a nu ştiu ce, deşi în proces, când m-a dat în judecată, domnul Vela a venit martor şi a spus că nu-i adevărat că el a gestionat.

Şi, la acel moment, a fost tras pe dreapta, dar ulterior a trebuit să vină şi recompensa, dacă el şi-a luat această vină pe seama lui, evident, trebuia să primească şi compensaţia. Compensaţia a venit sub formă de post, împuternicire pe postul de director general la Direcţia Generală Anticorupţie. El nu avea însă studiile necesare.

Deci, pe postul de director al Direcţiei Generale Anticorupţie, de când lumea şi pământul, de când este înfiinţată această structură, din 2005, postul trebuia să fie ocupat de cineva cu studii juridice la Academie de Poliţie sau studii juridice. Pentru că domnul Vasilescu avea studii inginereşti, nu se potrivea. Domnul Despescu, din oficiu, a constituit o comisie de analiză a postului şi, înainte cu două săptămâni de a fi împuternicit, a modificat fişa postului şi a eliminat acea condiţie de a deţine o diplomă de licenţă de drept, lăsând, la modul generic, să deţină studii superioare. Să deţină diploma pentru studii superioare... Ceea ce înseamnă că, astăzi, la nivelul conducerii Direcţiei Generale Anticorupţie, poate merge şi un poliţist care a terminat speologia, de exemplu, pentru că sunt studii superioare.

Evident că toate aceste lucruri nu aveau cum să se întâmple dacă nu era omul politic. Iar de aici, vă daţi seama că, sigur, în momentul în care eşti împuternicit şi cineva face pentru tine, schimbă fişa postului, aşa cum trebuie criteriile, în aşa fel încât să te potriveşti pe funcţie, eşti loial acelei persoane şi faci exact ce ţi se spune într-o structură deosebit de importantă şi sensibilă pentru Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Direcţia Generală Anticorupţie.