Criza iminentă de apă a Chinei

În timp ce o mare atenţie este acordată consecinţelor negative ale poluării mediului în China, o altă criză cu consecinţe la fel de periculoase pentru sănătatea oamenilor şi pentru dezvoltarea ţării, este pe cale să izbucnească: deficitul de apă.

Raportul Consiliul Naţional de Informaţii (CNI), "Global Trends 2030: Lumi alternative", afirmă despre China că "schimbările climatice, tendinţele de urbanizare, şi stilul de viaţă al clasei de mijloc va crea o cerere uriaşă de apă şi deficit de recolte până în 2030." În afară de costurile economice şi de sănătate publică, deficitul de apă, de asemenea, mai pune în pericol creşterea economică şi stabilitatea socială.

Lipsa de apă în China este agravată de nivelurile ridicate de poluare a apei. Hu Siyi, ministru adjunct la Ministerul Resurselor de Apă, a declarat în 2012 că până la 40% din râurile Chinei au fost poluate grav după ce 75 miliarde de tone de ape de canal şi ape uzate au fost deversate în ele. El a mai spus că aproximativ două treimi din oraşele chineze sunt "în nevoie de apă", şi că aproape 300 de milioane de locuitori din mediul rural nu au acces la apă potabilă.

Se estimează că 4,05 milioane de hectare de teren sunt irigate cu apă poluată, care are un efect negativ asupra recoltelor şi a calităţii şi siguranţei alimentelor. Poluarea apei cauzează un nivel tot mai mare de diaree şi hepatite virale, în special la copii sub 5 ani. Efectele apei poluate sunt deosebit de grave asupra sănătăţii, în special în locurile în care reziduurile industriale nu sunt controlate sau nu există staţii de epurare a apelor de canalizare şi uzate.

Unul dintre motivele pentru nivelul ridicat de poluare este că, odată cu industrializarea rapidă a ţării, un număr mare de fabrici de chimicale au fost construite de-a lungul râului Yangtze şi în apropierea unor resurse importante de apă potabilă. Aceste resurse au fost contaminate de scurgeri mari ale unor substanţe toxice, cum ar fi cadmiu şi crom. În plus, porţiuni mari din straturile acvifere ale Chinei (corp de rocă saturată prin care apa poate trece cu uşurinţă) sunt afectate de contaminarea cu arsen de la apele subterane.

Un raport al Sondajului Geologic al Chinei din 2013 a arătat că 90% din apa subterană a ţării este poluată. Estimările Ministerului Protecţiei Mediului afirmau că apa din aproximativ 25% din râurile importante din China este atât de poluată, încât aceasta nu ar putea fi folosită pentru industrie sau agricultură. Potrivit Ministerului de Supraveghere, anual există aproximativ 1.700 de accidente de poluare a apei ce conduc în fiecare an la aproape 60.000 de decese premature.

Aceasta este o situaţie paradoxală, deoarece China este una dintre ţările cele mai bogate în apă din lume. Cu toate acestea, resursele de apă sunt inegal distribuite, ele fiind extrem de concentrate în partea de sud a ţării, în timp ce regiunile nordice sunt predispuse la lipsa de apă, o situaţie care conduce la atingerea nivelului de criză.

Căi navigabile înfundate

Ministerul Resurselor de Apă a anunţat în 2012 rezultatele unui sondaj asupra căilor navigabile ale ţării, care a arătat faptul că 28.000 de râuri au dispărut în ultimii 20 de ani, ridicând temeri serioase în rândul ecologiştilor şi oficialilor guvernamentali. Deşi unii oficiali cred că un astfel de declin dramatic ar putea fi explicat prin tehnici de cartografiere depăşite, experţii cred că o explicaţie mai plauzibilă este dezvoltarea economică rapidă a ţării şi reglementările de mediu prost aplicate.

În plus, China controlează izvoarele mai multor râuri importante din Asia, cum ar fi Irtysh, Mekong şi Brahmaputra. Îndiguirea acestor râuri de către China a provocat proteste din partea ţărilor afectate, căci activităţile desfăşurate de China în amonte pot avea consecinţe dramatice pe cursul inferior, influenţând debitele de apă, nivelul de sedimentare, prezenţa unei varietăţi de animale sălbatice, producerea inundaţiilor precum şi afectarea mijloacelor de trai ale oamenilor din aval.

China a construit tot atât de multe baraje mari cât restul lumii la un loc.

Confruntat cu această situaţie critică guvernul chinez ia o serie de măsuri, cum ar fi construirea Proiectului de Transfer al Apei Sud - Nord, o iniţiativă de 63 de miliarde de dolari, de două ori mai scumpă decât Barajul Three Gorges, cel mai mare proiect hidroelectric din lume. Scopul proiectului Sud - Nord este de a devia cel puţin 27.000 de miliarde de metrii cubi de apă în fiecare an din regiunea de sud către râurile Yellow şi Hai din nordul Chinei.

Un proiect de o asemenea mărime prezintă însă multiple probleme. În afară costului, poate cea mai semnificativă este numărul de persoane care vor fi afectate de proiect. Astfel, peste 350.000 de săteni vor fi strămutaţi (pentru a face loc canalului), în multe cazuri, ei fiind mutaţi pe terenuri agricole de slabă calitate, departe de aşezările unde trăiau iniţial. În plus, un proiect de o asemenea magnitudine poate distruge ecologia râurilor sudice generând efecte negative asupra sănătăţii oamenilor.

Din cauza îndoielilor cu privire la calitatea apei care ar fi deviată, se încearcă desalinizarea ca alternativă. Cu toate acestea, desalinizarea utilizează cantităţi considerabile de energie pentru a produce filtre, şi pentru a procesa şi transporta apa curată, susţine Zhang Junfeng, un activist al mediului înconjurător şi profesor pe Sănătatea Globală şi de Mediu la Universitatea din California de Sud. Potrivit acestuia, desalinizarea este o soluţie superficială, care nu încurajează oamenii la conservarea resurselor naturale valoroase.

Experţii susţin că guvernul chinez ar trebui să se concentreze pe reducerea cererii de apă printr-o utilizare mai raţională a rezervelor limitate şi controlul poluării. În plus, ar trebui să fie adoptate noi reglementări pentru a conduce la o utilizare mai eficientă a apei în industrie şi în agricultură, noile oraşe ar trebui să fie construite luând în considerare disponibilitatea apei şi cei care poluează ar trebui să fie amendaţi.

Mulţi experţi consideră că soluţia la criza de apă a Chinei este mai mult de ordin politic decât tehnic.

César Chelala, M. D., Ph.D. este consultant internaţional în domeniul sănătăţii publice şi câştigător al unui premiu Overseas Press Club of America.