Comuniştii chinezi protestează vehement faţă de vizita lui Dalai Lama la Casa Albă

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama se întâlneşte vineri cu Dalai Lama, liderul spiritual tibetan în exil. Vestea a stârnit încă o dată furia regimului comunist chinez, care cere contramandarea acestei întrevederi, considerând-o "o ingerinţă în treburile interne ale Chinei".

"China se opune ferm acestei întâlniri, se arată într-un comunicat al ministerului chinez al Afacerilor Externe, care mai precizează că întrevederea programată vineri la Casa Albă între Obama şi Dalai Lama ar fi"o mare ingerinţă în treburile interne ale Chinei".

"Îndemnăm Statele Unite să ia serios în considerare preocupările de Chinei şi să anuleze imediat întâlnirea programată", mai cere purtătorul de cuvânt al MAE Chinez, Hua Chunying.

Regimul chinez atrage atenţia că primirea lui Dalai Lama, "un lup în haine de oaie" care încearcă să folosească mijloace "violente" pentru restabilirea independenţei Tibetului, va afecta negativ legăturile diplomatice între Washington şi Beijing, relatează Reuters.

China este cunoscută pentru agresivitatea cu care presează terţii pentru a-l ostraciza pe Dalai Lama. Liderul spiritual şi politic al Tibetului, care a trebuit să fugă din ţara sa în urma invaziei chineze, face frecvent turneuri în Occident pentru a susţine nonviolenţa şi moralitatea. Pentru Tibet, Dalai Lama nici măcar nu cere independenţa totală, ci doar autonomia reală - posibilitatea de a păstra cultura şi tradiiţiile milenare.

În ciuda presiunilor regimului comunist, întrevederea va avea loc. Fiind considerată un "subiect sensibil", întâlnirea între Obama şi Dalai Lama va avea un caracter privat, presa nefiind invitată.

Washingtonul a informat, prin purtătorul de cuvânt a Consiliului Securităţii Naţionale la Casa Albă, Caitlin Hayden că preşedintele american, îl va întâlni pe Dalai Lama în calitate de lider religios şi cultural respectat pe plan internaţional, în semn de îngrijorare faţă de gravele încălcări ale dreptului omului comise de către China.

"Suntem îngrijoraţi de amplificarea tensiunilor şi de deteriorarea situaţiei drepturilor omului în zonele tibetane ale Chinei", a declarat Hayden.

Tibetul, zonă cu tradiţii spirituale milenare, a fost anexat Chinei în 1951. În 1950, dictatorul comunist al Chinei, Mao Zedong a invadat Xinjiang, iar în 1951, a invadat Tibetul, dublând astfel dimensiunea Republicii Populare Chineze.

Mao a impus "reforme democratice" în întregul Tibet, confiscând proprietăţile şi supunând mii de oameni la "sesiuni de luptă", în cadrul cărora victimele erau torturate şi ucise în public.

De-a lungul deceniilor de ocupaţie chineză, peste un milion de tibetani au murit şi mai mult de 6.000 de mănăstiri au fost jefuite şi rase de pe faţa pământului pe măsură ce China a distrus sistematic civilizaţia budistă antică. În 1959, Dalai Lama, pe atunci în vârstă de 24 de ani, a fugit de teroarea comunistă în India, împreună cu mii de refugiaţi tibetani.

Cucerirea Tibetului a adus Chinei resursele enorme şi importante avantajele strategice. Tibetul oferă Chinei o frontieră continuă cu Birmania, Bhutan, India, Nepal şi Kashmir, acces la cele mai mari depozite de minerale din Asia, precum şi controlul izvoarelor marilor fluvii din Asia, ce curg din Podişul Tibet prin 11 naţiuni, deservind 3 miliarde de oameni de la Peshawar la Beijing. În următoarele războaie pentru apă, China ţine cu o mână fermă turnul de apă al Asiei.

În atari circumstanţe, menţinerea controlului asupra Tibetului a devenit o prioritate strategică şi economică pentru China, care a depus eforturi consistente pentru ştergerea identitaţii spirituale a tibetanilor, în încercarea de a îi ţine sub control.

În anul 2000, China a lansat "Xi Bu Dai Fa", deschiderea regiunilor vestice, un plan vast de dezvoltare industrială pentru a extrage resursele naturale ale Tibetului, facilitat de extinderea căii ferate şi a şoselelor. Proiectul a accelerat de asemenea, militarizarea Platoului Tibetan.

Începând din anul 2006, guvernul chinez desfăşoară o campanie numită ’Construirea de noi sate socialiste’ , care prevede instalarea forţată a sute de mii de tibetani în sate construite în conformitate cu standardele guvernamentale şi de unde nu pot să plece. Satele tradiţionale tibetane au fost rase de pe suprafaţa pământului, iar populaţia a fost forţă să se mute în noi sate "dormitor", practic nişte cutii din beton şi metal, înşirate una după alta, pe drumuri paralelele, pe modelul paturilor aranjate de-e parte şi de alta a culoarelor din puşcării. Măsura, considerată esenţială de autorităţi pentru a putea controla mai uşor populaţia, s-a dovedit tragică pentru populaţia tibetană, care nu are nicio şansă să se întoarcă la fostul stil de viaţă, deoarece vechile sate au fost distruse total.

În 2010, China a anunţat că a extins desfăşurarea de trupe de-a lungul frontierei Tibetului şi a finalizat construcţia a şase aeroporturi militare în sudul Tibetului, echipate cu o nouă flotă de aeronave drone.

În prezent, unele estimări arată că în Tibet sunt staţionate aproximativ 500.000 de unităţi militare şi că există aproximativ 550 de focoase nucleare.

Din 2009, peste 120 de tibetani care trăiesc sub conducerea Chinei şi-au dat foc pentru a protesta faţă de ocupaţia chineză şi pentru a face apel pentru întoarcerea lui Dalai Lama, liderul lor spiritual. China a reacţionat prin intensificarea campaniei intitulate "lovitura puternică" împotriva "contrarevoluţionarilor" din Tibet şi prin concentrarea puterii sale militare împotriva Indiei, Nepalului şi Bhutanului, care deţin ultimele vestigii ale civilizaţiei tibetane.

În prezent, pe numele fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, a fostului premier Li Peng şi altor trei foşti lideri ai Partidului Comunist Chinez au fost emise mandate internaţionale de arestare, pentru genocid, tortură şi crime împotriva umanităţii în Tibet.

În plus faţă de crimele împotriva tibetanilor, Jiang Zemin este cunoscut în China îndeosebi pentru orchestrarea genocidului împotriva practicanţilor Falun Gong, străveche practica spirituală predat în China de maestrul Li Hongzhi, ce îşi propune să reînvie valorile morale şi tradiţiile spirituale milenare ale poporului chinez.