Studiu: China exportă poluare în SUA

Relocaţia producţiei în China nu salvează de la poluare. Sau cel puţin aşa stau lucrurile pentru americanii de pe coasta de vest care respiră aerul poluat din cauza emisiilor produse în îndepărtata China în urma producerii de mărfuri pentru export. Mărfuri care apoi aterizează în Statele Unite, cel mai mare importator al Beijing-ului.

Acest lucru a fost relevat de un studiu privind impactul de interconectare a economiilor, condus de oamenii de ştiinţă chinezi, americani şi britanici şi publicat în revista ştiinţifică Proceedings of the Naţional Academy of Sciences. Potrivit cercetării, 22 % din monoxidul de carbon emanat în gigantul asiatic este asociat cu producţia de bunuri pentru export. Particulele poluante sunt apoi transportate de vânturile de vest care călătoresc din China în Statele Unite peste Pacific.

"Los Angeles a înregistrat cel puţin o zi în plus pe an de smog, care depăşeşte limitele impuse la nivel federal, ca urmare a oxidului de azot şi monoxidului de carbon emis de fabricile din China care produc bunuri pentru export", se citeşte în comunicat.

Studiul, destinat să ridice mari controverse, implică o întrebare: dacă economiile sunt atât de strâns legate chiar şi din punct de vedere al mediului, este esenţial să se ia notă, de asemenea, şi de responsabilitatea consumatorilor de produse. Acest lucru ajută la identificarea rolului diferitelor ţări în lupta împotriva poluării şi consolidează importanţa cooperării internaţionale.

De mult timp China este acuzată de ţările cele mai dezvoltate pentru politicile dezastruoase în materie de mediu. Occidentul insistă ca Dragonul să se angajeaze mai activ pentru a limita emisiile, dar Beijingul răspunde că naţiunea este încă o ţară în curs de dezvoltare. China consideră că naţiunile dezvoltate sunt în primul rând responsabile pentru încălzirea globală, şi, ca atare, sunt ele cele care trebuie să conducă lupta împotriva schimbărilor climatice asumându-şi anumite constrângeri privind emisiile de CO2. Pe acest fir logic, China susţine că ţărilor în curs de dezvoltare n-ar trebui să le fie cerută reducerea noxelor căci aceasta presupune frânarea creşterii economice, care la rândul ei are ca efect încetinirea ieşirii din sărăcie a milioane şi milioane de oameni. Din acest motiv China susţine că responsabilitatea ar trebui să aparţină ţărilor bogate.

Cu toate acestea istoria a arătat că logica Beijing-ului este greşită. Boom-ul economic al Chinei nu se regăseşte în prosperitatea cetăţenilor săi. Cei 800 de milioane de oameni care trăiesc sub limita sărăciei sunt tot acolo. Datorită modelului economic al Chinei, care garantează îmbogăţire numai pentru apropiaţii Partidului, succesul economic nu se distrbuie echitabil. Al doilea lucru ar fi că Beijing-ul care beneficiază economic de statutul de membru al WTO, nu îi respectă clauzele, inclusiv pe cele de mediu, sărăcind economiile mondiale, pe spatele exploatării vastului sistem de lagăre de muncă şi al subevaluării yuanului.

Potrivit Băncii Mondiale, 16 din cele 20 cele mai poluate oraşe din lume se află în China. Problema smogului este una dintre cele mai dure cu care se luptă această ţară. În acelaşi timp sunt în creştere bolile legate de poluare: 250.000 pe an, conform Greenpeace. Mediul nu este însă doar o problemă de sănătate, ci şi de stabilitate socială: astăzi, problemele de mediu sunt una dintre principalele cauze ale revoltelor populare.

Ultima soluţie "verde" adoptată de Beijing, oraş care cu doar şase zile în urmă a trebuit să reducă activitatea din cauza nivelului foarte ridicat de smog: aproape 20.000 de camere de securitate vor ţine în mod constant sub control poluarea "criminală". Camerele de luat vederi vor fi amplasate de-a lungul străzilor unde se prepară grătare (activitate numită shao kao tan, vânzători ambulanţi prepară carne la grătar) şi de-a lungul principalelor noduri.

Distrugerea a peste 500 de grătare într-o operaţiune efectuată în luna noiembrie a anului trecut, nu combate imensa poluare care are loc în timpul iernii. La poluarea provocată de emisiile fabricilor din China care produc bunuri pentru export se adaugă încălzirea centrală care încă exploatează cărbunele.