O nouă hartă genetică globală
O echipă de oameni de ştiinţă trasează o hartă globală a ADN-ului, care cuprinde 160 de generaţii. Drumul Mătăsii şi Gingis Han şi-au lăsat amprenta asupra populaţiilor, notează miercuri ziarul El Pais.
Etnicii minoritari Tu din China au fragmente de ADN care arată că, din anul 1200, genele strămoşilor lor s-au încrucişat cu cele ale europenilor similari grecilor actuali: este vorba de comercianţii care străbăteau Drumul Mătăsii. Genele populaţiei maya au în componenţa lor ADN asociat europenilor (spanioli), populaţiilor din Africa Occidentală (yoruba) şi indienilor americani (pima), şi totul datează din secolul al XVII-lea, în perfectă concordanţă cu expansiunea spaniolilor şi africanilor în Lumea Nouă.
Şi amprentele expansiunii arabe şi ale comerţului cu sclavi sunt bine repartizate în ADN-ul populaţiilor din Orientul Mijlociu, Marea Arabică şi sudul Mediteranei. Sunt câteva exemple ale noii hărţi genetice globale elaborate de cercetători din Marea Britanie şi Germania în care apar combinaţii specifice de ADN în genele diferitelor populaţii ale globului şi care permit situarea lor aproximativă în timp. În multe cazuri, acest amestec genetic este asociat procesele istorice. Harta se întinde în timp până acum 4.500 de ani şi cuprinde 160 de generaţii.
'Diferite surse de informaţii istorice, arheologice, antropologice şi lingvistice arată că populaţiile globului au interacţionat de-a lungul istoriei ca urmare a ascensiunii şi prăbuşirii imperiilor, invaziilor, migraţiilor, sclaviei şi comerţului, iar aceste interacţiuni au putut genera transferuri bruşte sau treptate ale materialului genetic, creând populaţii mixte', a declarat pentru revista Science unul din autorii studiului, Garrett Hellenthal, de la University College of London (UCL).
Totuşi, moştenirea genetică a acestor interacţiuni rămâne în multe cazuri necunoscută, iar registrul istoric este incomplet. Studiul realizat de specialiştii de la UCL, în comun cu Universitatea Oxford şi de la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă din Germania, se bazează pe analiza genomilor a 1.490 de indivizi actuali, regrupaţi în 95 de populaţii, şi aplică o nouă metodă statistică. Rezultatele, alături de harta interactivă a populaţiilor din Europa, Africa, Asia şi America de Sud, sunt deja disponibile pe internet.
Intenţia cercetătorilor este de a identifica deplasările grupurilor care au produs aceste încrucişări - sau schimb de ADN - în diferitele perioade ale istoriei până în prezent. Deocamdată nu au reuşit să identifice decât trei populaţii diferite care au contribuit la un amestec relevant. A studia 4.500 de ani de istorie (160 de generaţii, cu vârste de până la 28 de ani) este destul de dificil, spun experţii, de aceea au ales să meargă mai în urmă, în preistorie, pentru a strânge cât mai multe informaţii, analizând genomul omului din Neanderthal. În acest sens a fost deosebit de util ajutorul echipei germane care aparţine institutului lider în lume de cercetare a ADN-ului.
Ideea de bază este simplă: când se încrucişează indivizi din grupuri umane diferite, ADN-ul urmaşilor lor este un amestec al acestor grupuri, iar fragmente ale acestuia trec în genele următoarelor generaţii, până în zilele noastre, astfel încât cromozomii unui individ sunt rezultatul unui mozaic al genelor strămoşilor săi. Cercetătorii au folosit circa 500.000 de marcatori genetici distribuiţi în 22 de cromozomi nesexuali (sau autosomi) pentru a caracteriza şi plasa în timp încrucişările de populaţii, aplicând o tehnică denumită Globetrotter.
Populaţiile care au în comun strămoşi împărtăşesc mai mulţi marcatori, iar lungimea segmentelor de ADN neîntrerupte permit să se estimeze câte generaţii au avut loc după încrucişare. Astfel, studiul aduce dovezi clare ale introducerii ADN de origine mongolă la etnicii hazari din Pakistan în secolul al XIII-lea, coroborând registrele istorice privind provenienţa lor parţială din războinicii mongoli, relevată deja de investigaţii anterioare privind impactului genetic al lui Gingis Han şi al armatei sale în Asia. Alte şase populaţii din acest studiu din zone îndepărtate, inclusiv Turcia, indică un amestec similar care se verifică prin expansiunea Imperiului Mongol.
Cercetătorii relevă de asemenea 'injecţii' de ADN de origine europeană în actualele populaţii din Pakistan, ce corespund temporar Imperiului lui Alexandru cel Mare. 'Practic, toate populaţiile din studiul nostru reflectă evenimente de încrucişare de ADN, corelate cu migraţiile la mare distanţă', explică Hellenthal. Acest tip de analiză poate aduce informaţii importante şi despre impactul ADN-ului asupra bolilor de care sunt susceptibile diferite grupuri umane.
'Compresia asemănărilor şi diferenţelor genetice între populaţii este determinantă pentru sănătate', spune Simon Myers (Universitatea Oxford), unul din autorii studiului. 'Unele populaţii au un risc mai mare să contracteze anumite boli decât altele, iar eficienţa medicamentelor poate varia semnificativ', adaugă el. Echipa intenţionează să includă în cercetarea hărţii globale secvenţe de ADN mai detaliate, pentru a identifica aceste mutaţii rare asociate bolilor şi a detecta astfel răspândirea lor.
