Cristi Danileţ (CSM), despre raportul MCV: Este cel mai dur document pe care l-am putut citi în ultimii 6 ani la adresa României (I)

Concluziile raportului despre evoluţia Justiţiei din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) au fost prezentate miercuri de către purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Mark Gray. În acest context, un reporter Epoch Times a stat de vorbă cu judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În interviul acordat publicaţiei noastre, magistratul Cristi Danileţ şi-a exprimat opiniile atât în privinţa raportului MCV, a impactului şi consecinţelor pe care conţinutul acestui document ar putea să le aibă asupra procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen, cât şi asupra atitudinii Guvernului faţă de raportul CE.

Epoch Times prezintă cititorilor noştri prima partea a interviului cu judecătorul CSM, Cristi Danileţ.

Reporter: Conform raportului MCV al Comisiei Europene, România ar trebui să lucreze mai intens la consolidarea statului de drept, deşi CE recunoaşte că România a făcut unele progrese în acest sens. Oficialii europeni solicită ca toţi parlamentarii care au fost găsiţi incompatibili să demisioneze, iar celor anchetaţi (Ion Stan, Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre) să li se ridice imunitatea. În plus, CE consideră că aleşii români nu trebuie să mai încerce să se sustragă legii. Cum comentaţi toate aceste impresii şi solicitări ale CE?

Cristi Danileţ: Raportul de acum câteva zile este unul suplimentar, generat de evenimentele îngrijorătoare de astă-vară, când statului român i s-a impus de către CE îndeplinirea rapidă a unor măsuri. Constatările şi recomandările de acum sunt scrise într-un mod diplomatic. Dacă vrem să fim realişti, trebuie să acceptăm: e cel mai dur raport pe care l-am putut citi în ultimii şase ani la adresa României.
Statutul meu de judecător nu îmi permite să fac referiri la anumite persoane, dar cred că dorinţa CE e clară: atât timp cât suntem în UE, trebuie să respectăm regulile UE. Iar Uniunea îşi doreşte de la orice stat membru: democraţie constituţională, stat de drept, justiţie independentă şi eficientă, integritate în îndeplinirea funcţiilor.

Comisia Europeana şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la procedura de numire a procurorului general şi a procurorului-şef al DNA? Ce părere aveţi despre acest lucru?

E o dovadă de incapacitate instituţională şi lipsă de dialog dacă de atâta timp nu avem şefi plini la Ministerul Public. Eu am propus încă de vara trecută să avem un dialog tripartit: Ministerul Justiţiei, CSM şi Administraţia Prezidenţială cu privire la procedură şi oameni. El a lipsit. Dovada eşecului procedurii este avizul negativ de la CSM pentru cei doi candidaţi propuşi de ministru, şi respingerea lor de către Preşedinte. E necesar ca imediat să fie declanşată o nouă procedură, aceasta să aibă acceptul tuturor instituţiilor implicate, iar avizului CSM să i se acorde importanţa cuvenită. Sper că nu peste mult timp acest aviz să devină din unul consultativ, cum este acum, unul conform, cum lasă CE să se înţeleagă că ar trebui să fie.

Ar trebui să-şi facă griji România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, având în vedere raportul MCV?

Cu siguranţă. O ţară cu probleme de funcţionare a instituţiilor esenţiale, un stat unde corupţia este endemică, unde demnitarii se sustrag legii, nu prezintă încredere. Iar încrederea este esenţială în existenţa UE.

Nu numai Guvernul este criticat în Raport, ci şi Parlamentul. Nu toate cele 11 puncte cerute astă-vară de Barosso au fost îndeplinite. Cel puţin în ceea ce priveşte justiţia, asaltul ei a fost unul continuu: politicieni de prim rang şi-au permis să critice hotărâri judecătoreşti, să critice procurori, judecători şi membri CSM, să organizeze manifestaţii publice împotriva unor acte de justiţie, să emită acte prin care ocolesc respectarea legii şi a justiţiei.

Revenind la numirile procurorului general şi a procurorului-şef al DNA, premierul Victor Ponta a declarat recent că, în opinia sa, acestea ar trebui să fie făcute de CSM, prin concurs, fără implicarea ministrului Justiţiei (în ceea ce priveşte propunerile) şi a preşedintelui României (în ceea ce priveşte numirile propriu-zise). Această părere este susţinută şi de către şeful statului, Traian Băsescu. În schimb, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, consideră că numirile ar trebui făcute de către primul-ministru. Care este părerea dumneavoastră în legătură cu aceste afirmaţii?

Declaraţiile politicienilor par a fi până la un moment dat în consens. Dar când e de pus în practică un angajament afirmat, lucrurile stau altfel. Aş vrea să văd că se modifică un singur articol din Legea nr. 303/2004 (legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor - n.r.), unde să se introducă sintagma "aviz conform" când este vorba de rolul CSM în procedura de numire a şefilor din Ministerul Public. În timp, putem discuta dacă procedura nu ar trebui cumva să excludă de tot implicarea ministrului Justiţiei. Pentru început, ar trebui făcută o mică modificare. Are cineva de gând să şi-o asume? Mă îndoiesc.

Săptămâna aceasta premierul Victor Ponta a declarat, înainte de a fi făcut public raportul MCV, că în document nu va fi criticat Guvernul, pentru că şi-a îndeplinit toate cele 11 puncte cerute de Comisia Europeană şi că vor fi criticate alte instituţii, precum CSM. Totodată, primul-ministru a adăugat că "bătăliile interne din CSM" nu pot fi reproşate Executivului? Care este poziţia dumneavoastră faţă de aceste declaraţii?

Nu numai Guvernul este criticat în Raport, ci şi Parlamentul. Nu toate cele 11 puncte cerute astă-vară de Barosso au fost îndeplinite. Cel puţin în ceea ce priveşte justiţia, asaltul ei a fost unul continuu: politicieni de prim rang şi-au permis să critice hotărâri judecătoreşti, să critice procurori, judecători şi membri CSM, să organizeze manifestaţii publice împotriva unor acte de justiţie, să emită acte prin care ocolesc respectarea legii şi a justiţiei. Cât priveşte alegerile pentru conducerea CSM, eu reamintesc declaraţiile unor membri ai Guvernului, inclusiv ale premierului prin care au spus în mod clar cine ar trebui şi cine nu ar trebui să conducă CSM. A fost destul să se inflameze lucrurile şi să se dea naştere speculaţiilor cu privire la politizarea justiţiei. E inacceptabil ca noi, cei din CSM sau colegii mei din instanţe şi parchete, să fim împărţiţi în tabere politice. Justiţia e în afara politicii. De altfel, există viaţă şi în afara politicii, chiar dacă unora le e greu să creadă asta.

CE a inclus în raportul MCV şi o serie de sesizări cu privire la doi demnitari, respectiv Relu Fenechiu şi Liviu Dragnea, oameni politici care sunt anchetaţi penal. Consideraţi că, în această situaţie, cei doi ar trebui demişi de premierul Victor Ponta sau ar trebui să-şi dea demisia din funcţiile de demnitate publică şi ulterior să renunţe la imunitatea parlamentară?

Nu pot face referiri la politicieni în concret. Pot să spun doar atât: o persoană care este parte într-un proces e considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare. Într-un stat unde legea contează, e de aşteptat ca pe durata procesului aceste persoane să nu încerce să influenţeze în vreun fel derularea procedurilor. Imunitatea nu trebuie să se transforme în impunitate – numai aşa legea poate fi egală pentru toţi şi nimeni nu trebuie să fie deasupra legii.