România a îndeplinit complet 5 din cele 11 recomandări ale CE din precendentul raport MCV
alte articole
Din cele 11 recomandări ale Comisiei Europene pentru România, incluse în raportul MCV din 18 iulie 2012, 5 au fost îndeplinite complet, două parţial, iar patru nu au fost respectate, potrivit documentului publicat miercuri la Bruxelles.
Astfel, primul punct privind respectarea Constituţiei şi a rolului şi hotărârilor Curţii Constituţionale a fost respectat.
Cel de-al doilea punct de pe celebra listă înmânată personal de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, premierului Victor Ponta a fost şi el îndeplinit: validarea referendumului de suspendare a preşedintelui doar dacă jumătate din populaţie participă la vot.
„Una dintre principalele preocupări exprimate de Comisie în luna iulie a fost stabilitatea ordinii constituţionale. Rolul Curţii Constituţionale este deosebit de important în această privinţă. Competenţele Curţii Constituţionale în materie de verificare a constituţionalităţii hotărârilor adoptate de Parlament au fost efectiv reinstituite prin intermediul hotărârilor Curţii Constituţionale, iar Ordonanţa de urgenţă nr. 38 este, prin urmare, „de facto” neaplicabilă. Abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 41 a asigurat respectarea hotărârilor Curţii privind cvorumul necesar în caz de referendum. Faptul că hotărârea definitivă a Curţii Constituţionale privind valabilitatea referendumului din data de 29 iulie a fost respectată a fost un semnal important că normele constituţionale nu mai erau puse sub semnul întrebării”, se arată în raport.
În ceea ce priveşte al treilea punct, ordonanţele de urgenţă, Comisia Europeană notează că în ultimele luni au existat „mai puţine motive de preocupare”.
„Un alt motiv de preocupare a fost recurgerea la ordonanţe de urgenţă, o preocupare împărtăşită de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei. Utilizarea acestei competenţe la începutul lunii iulie a jucat un rol important în ceea ce priveşte preocupările legate de eludarea normelor constituţionale. Guvernul României s-a angajat să recurgă la ordonanţe de urgenţă strict în situaţiile prevăzute de Constituţie şi numai în caz de urgenţă. În ultimele luni au existat mai puţine motive de preocupare cu privire la acest aspect, iar începerea activităţii unui nou Parlament, cu o majoritate clară, ar trebui să contribuie la consolidarea procedurilor legislative ordinare ca mod corect de legiferare”, potrivit documentului.
Referitor la punctul 4, Comisia ia notă de faptul că toate actele, inclusiv hotărârile Curţii Constituţionale, „par să fi fost publicate în timp util în Monitorul Oficial”. Totodată, locul Constituţiei şi al Curţii Constituţionale a fost restabilit, în conformitate cu recomandările Comisiei.
Un alt punct al „listei” se referea la numirea unui Avocat al Poporului, care să se bucure de sprijinul tuturor partidelor. Executivul european notează că Parlamentul a numit noul Avocat al Poporului în ianuarie 2013, fără ca acesta să aibă sprijinul opoziţiei, astfel că „va fi deosebit de important ca acesta să dovedească, în acţiunile sale, că se poată ridica deasupra partizanatelor politice. Avocatul Poporului are un rol important în ceea ce priveşte protejarea echilibrului instituţional al sistemului şi, în special, are misiunea de a controla competenţele executivului de a legifera prin ordonanţe”.
Criticile cele mai dure din raport se referă la nerespectarea recomandării privind independenţa justiţiei şi criticarea deciziilor luate de către instanţe.
„În timpul verii, una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituţiilor judiciare şi a lipsei de respect pentru independenţa sistemului judiciar. Aceasta rămâne un motiv serios de preocupare. Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărţuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituţii judiciare şi anticorupţie importante, inclusiv ameninţări cu un caracter personal împotriva judecătorilor şi a familiilor acestora şi campanii mediatice de hărţuire. Din păcate, recomandarea Comisiei nu a fost pusă în aplicare pe deplin. Atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti: pentru aceasta este necesar ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora”, notează raportul MCV.
Două recomandări vizau perioada interimatului la Cotroceni şi ele au fost îndeplinite, cu o mică excepţie. Comisia a cerut ca în perioada interimatului să nu fie acordate graţieri şi să nu se facă numiri la şefia Parchetului şi a Procuraturii, recomandări respectate „pe deplin”. În schimb, raportul critică procesul de selecţie pentru conducerea celor două instituţii.
„Raportul a subliniat în acest context necesitatea ca numirea unui nou Procuror General şi a unui nou Procuror şef al DNA să fie atât un proces deschis şi transparent, cât şi unul în cadrul căruia să fie aleşi candidaţi având competenţe specifice, integri şi cu rezultate în acţiunea anticorupţie. Procesul a fost iniţial grăbit şi nu a inspirat încredere corpului magistraţilor. Ministrul Justiţiei a prelungit ulterior termenele şi a adus o serie de îmbunătăţiri procedurale , însă doar un număr restrâns de candidaţi şi-au depus candidatura. Cei doi candidaţi care au parcurs cu succes etapele acestui proces nu au reuşit să obţină avize favorabile din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi au fost respinşi, în cele din urmă, de către preşedinte. Comisia consideră că prezentarea unui număr suficient de candidaţi de înaltă calitate profesională în cadrul unui proces deschis şi transparent şi, în măsura posibilului, care să primească girul CSM, sunt elemente esenţiale pentru asigurarea desemnării unei conduceri în măsură să obţină încrederea publicului”, afirmă CE.
Ultimele două puncte de pe listă, referitoare la miniştrii şi parlamentarii cu probleme, nu au fost nici ele îndeplinite.
„Persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care autorităţile judiciare constată că această condiţie nu este îndeplinită, nerespectarea hotărârilor judecătoreşti implică, de asemenea, o lipsă de respect faţă de statul de drept. În raportul său din luna iulie, Comisia şi-a exprimat preocuparea că atât Guvernul, cât şi Parlamentul nu au respectat pe deplin acest principiu. În luna noiembrie, rapoartele prezentate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la unii miniştri şi înalţi funcţionari nu au dus la demisia acestora. Noul Guvern şi-a reiterat obiectivul de a lupta împotriva corupţiei, dar, dintre persoanele nou-numite în funcţia de ministru, trei erau cercetate penal pentru fapte de corupţie. În recomandările sale din luna iulie, Comisia şi-a exprimat speranţa că miniştrii vor da un exemplu în ceea ce priveşte respectarea aspectelor legate de integritate: acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie. Este esenţial pentru credibilitatea unui guvern ca persoanele care îndeplinesc funcţii ministeriale să se bucure de încrederea publicului, de exemplu prin prezentarea demisiei atunci când există împotriva lor un raport ANI în materie de integritate. Cerinţele constituţionale, inclusiv suspendarea din funcţia de ministru în cazul trimiterii în judecată, vor trebui aplicate în integralitate”, se arată în raport.
„În mod similar, credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie. Prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni. Claritatea şi caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalităţi de a îndepărta îndoielile anterioare conform cărora a existat un grad de subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu”, mai scrie în document.
